Potrivit proiectului, în noua structură a executivului nu se vor regăsi toți miniștrii actuali, însă, odată adoptată, această lege nu va conduce la instalarea unui nou Guvern, precizează premierul Pavel Filip.

„Noi venim să avem un Guvern mai suplu, unele instituții nu vor mai fi, iar altele vor prelua competențele instituțiilor care dispar. În noua structură a Guvernului nu se vor mai regăsi funcțiile viceminiștri și aceste funcții vor fi înlocuite cu cele secretari de stat și subsecretari. Acest lucru este un element cheie al reformei. Funcțiile politice vor fi delimitate de cele de administrare”, a spus Pavel Filip.

Directorul Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan a precizat că în viitorul Guvern vor fi nouă ministere în loc de 16 în prezent, unele ministere urmând să fie comasate. În viitorul Guvern vor fi trei vicepremieri și nu patru ca în prezent. Potrivit lui Iurie Ciocan, deși de pe urma reformei Guvernului unele persoane și-ar putea pierde serviciul, totuși ar fi făcute și unele economii.

„Doar 372 de persoane într-un mod ori al altul ar putea să simtă impactul acestei reforme sub aspectul de pierdere al serviciului. Dacă vom începe această reformă la jumătate de an, spre sfârșit de an vom avea chiar și o economie la buget de 10 milioane de lei, oferind plățile compensatorii oferite de lege”, a spus Iurie Ciocan.

Reforma propusă este susținută de liberali care se află la guvernare alături de democrați. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat însă că ar vrea ca reforma administrației publice centrale să fie înfăptuită cu cea administrativ-teritorială.

„Dacă s-a hotărât să mergem pe calea reformei centrale și Guvernul își asumă această răspundere, noi, fracțiunea vom vota reforma centrală, cu toate că am zis că ar fi mai bine să fie împreună cu reforma teritorial-administrativă”, a men'ionat Mihai Ghimpu.

Inițiativa de a reforma Guvernul, inclusiv prin reducerea numărului de ministere de la 16 la 9, a fost propus acum două săptămâni de Partidul Democrat.