„Infecția cu virusul West Nile (VWN) se transmite prin înțepătura de țânțar. Tradițional, acest virus circulă la diferite specii de păsări/animale sălbatice; printre animale agricole mai frecvent afectează cabalinele. Important de reținut că virusul se transmite doar prin înțepătura unui țânțar infectat dar nu și de la om la om. Probabilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este redusă”, precizeză ANSP.

Majoritatea (80%) cazurilor umane se manifestă asimptomatic, iar când acestea sunt prezente, spectrul și severitatea pot fi foarte variate. Persoanele în vârstă și persoanele imunocompromise prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de boală, inclusiv forme neurologice.

Mai frecvent virusul se manifestă prin simptome gripale: oboseală, slăbiciune musculară, febră și durere intensă de cap. În cazurile severe apar și simptome neurologice, precum rigiditatea mușchilor gâtului, vărsături, erupții cutanate pe piept, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane. În funcție de perioada de incubație, care poate sa difere de la o persoana la alta, manifestările infecției cu virusul West Nile pot sa apară la a 2 – 6 zi, rare ori până la a 14 zi de la momentul molipsirii (mușcăturii de țânțar).

În ultimii ani, în Europa, tot mai multe țări raportează cazuri umane de infecție cu VWN. Boala afectează țările din sudul, estul și vestul Europei. Factorii favorizanți pentru intensificarea cazurilor sunt modificările de ordin climatic (temperaturile ridicate, valurile de căldură ce deseori sunt însoțite de ploi abundente) precum și intensificarea circulației de călători și mărfuri.

Conform datelor raportate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), de la începutul sezonului de transmitere 2023 până la data de 16 august, țările Uniunii Europene (UE) și ale Spațiului Economic European (SEE) au raportat 125 de cazuri umane de infecție cu VWN: Italia (56), Grecia (48), Franța (7), România (6), Ungaria ( 5), Germania (2) și Spania (1). Au fost raportate și 9 cazuri de deces: în Grecia (5), Italia (3) și România (1). În anul 2019 a fost diagnosticat primul caz în Republica Moldova. Pe parcursul următorilor ani cazuri nu au fost înregistrate.

• Evitarea expunerii la țânțari, purtând haine de culori deschise, cu mâneci lungi, pantalonilor lungi și șosetelor înalte, mai ales după lăsarea serii;
• Utilizarea substanțelor chimice repelente împotriva țânțarilor;
• Utilizarea substanțelor insecticide în locuință/în jurul locuinței;
• Împiedicarea pătrunderii țânțarilor în casă, montarea plaselor antimoschit la ferestre;
• Asigurați desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;
• Înlăturarea condițiilor de dezvoltare a țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, gunoiului menajer ș.a.);.

Deosebit de importantă este respectarea regulilor de protecție contra înțepăturilor de țânțari de către persoanele ce efectuează călătorii în zonele endemice cu risc înalt de molipsire.

La apariția semnelor specifice acestei infecții, ANSP îndeamnă cetățenii să solicite de urgență consultația medicului.