În luna iulie, nava în vârstă de 30 de ani a făcut ultima sa călătorie până în șantierul naval de la Aliaga, Turcia, unde va fi dezmembrată sub privirile cumpărătorilor din diferite industrii interesați să obțină prețuri reduse pentru diferite obiecte de la cabluri electrice și până la tacâmuri.

Pentru operatorul navei de croazieră aceasta este o oportunitate pentru a recupera cel puțin o parte din valoarea unui activ. Carnival Fantasy a fost construită inițial pentru aproximativ 225 milioane de dolari iar companiile de reciclare care cumpără nava cu bani gheață se ocupă de identificarea oricărui obiect de valoare.

La șantierul de la Aliaga, afacerile cu reciclarea navelor de croazieră trec printr-o perioadă de boom în condițiile în care lângă Carnival Fantasy sunt alte două nave din clasa Fantasy, construite la finele anilor 1990, iar lângă ele două foste nave Royal Caribbean. Toate aceste nave ar fi fost retrase la pensie în următorii ani chiar și în condiții normale însă pandemia de coronavirus a accelerat procesul, proprietarii navelor care nu sunt folosite pierd bani și caută să își reducă pierderile.

În ultimele sale rezultate trimestriale, Carnival Corporation a anunțat că intenționează să vândă 18 nave mai puțin eficiente în 2020, ceea ce înseamnă o reducere cu 12% a flotei sale. "Aceste nave ne provocau pierderi importante", a spus recent directorul general de la Carnival, Arnold Donald.

Principala valoare a unei nave este oțelul din care este compusă suprastructura sa. De exemplu, nava Carnival Fantasy are 15.000 de tone în suprastructura sa, iar acest oțel ar putea fi vândut la fier vechi pentru 4,7 milioane de dolari pe baza prețurilor globale actuale dar trebuie ținut cont și de alți factori precum prețurile locale sau cererea locală. Deșeurile din oțel și metal de la aceste nave vor merge la o topitorie unde va fi produsă armătură pentru proiectele de construcții din întreaga lume. De asemenea, o parte din oțelul de la navele dezmembrate anterior a ajuns și la industria producătoare de automobile din Turcia, devenind parte a unui automobil Toyota sau Ford.

Aluminiul, cuprul și oțelul inoxidabil sunt și ele recuperate și revândute, alături de alte materii prime. De exemplu, punțile din lemn de tec ar putea ajunge în magazinele, restaurantele și casele din Turcia. Cumpărătorii vin la șantierul de la Aliaga pentru tot felul de obiecte. Chiar și toaletele se vând la un preț mult mai mic decât cel din magazin, iar o navă de croazieră are câteva mii de cabine astfel că la final rezultă o sumă substanțială.

Potrivit lui Orbay Simsek, vicepreședintele companiei Ship Recycling Company, există o piață chiar și pentru tacâmuri, dulapuri și pături. Practic tot ceea ce poate fi vândut se vinde.

"Cu cât pandemia va dura mai mult, cu atât mai multe nave de croazieră vor ajunge la reciclare și, după părerea mea, vor avea o vârstă din ce în ce mai mică. Chiar dacă va apărea un vaccin câți dintre noi se vor simți confortabil să urce la bordul navelor de croazieră", susține ManWo Ng, profesor de management maritim la Universitatea Old Dominion din Virginia.