Reanimarea reflexelor propagandistice. Op-Ed de Victor Pelin

  • 30 Octombrie 2023 08:00
Reanimarea reflexelor propagandistice. Op-Ed de Victor Pelin

„Nu încape îndoială că propaganda trebuie combătută. Problema e că actualii guvernanți, din păcate, oferă propagandiștilor multiple pretexte pentru activitatea lor subversivă de deservire a intereselor regimului dictatorial al lui Putin, despre care APCE a adoptat menționata Rezoluție. În acest context, guvernarea trebuie criticată nemilos pentru greșelile pe care le comite și prin care pune în pericol parcursul european al Republicii Moldova...”

Furtuna din lighean...

Un anumit gen de presă din Republica Moldova nu obosește să-și exprime îngrijorarea față de degradarea proceselor democratice din țară. Și bine face, păcat că o face părtinitor și distorsionează imaginea generală a proceselor social-politice din țară. Cel mai recent exemplu este publicarea unui șir de articole de genul: Care dintre instituțiile media din Republica Moldova va  reflecta criticile membrilor APCE la adresa regimului PAS? Sau un alt exemplu: Membrii APCE notează eșecul pre-vetting-ului și reformei justiție. Într-adevăr, de ce instituțiile media din Republica Moldova n-ar reflecta pe larg criticile unor membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) la adresa guvernanților?

De fapt, mai multe publicații, preponderent pro-rusești, au reflectat subiectele respective. Altceva e impactul propagandistic urmărit despre care merită să discutăm. Cu certitudine, ar fi fost perfect, dacă presa neangajată, dar și cea pro-guvernamentală, s-ar fi referit la subiectele menționate. Desigur, reflectarea lor corectă ar necesita un mic efort. Problema e că nu prea merită. Ceea ce merită a fi făcut este studiul de caz al unui efort propagandistic. Vorba e că chiar premierul Dorin Recean a declarat recent, e adevărat că într-un context specific, că   „... justiția rămâne restanțieră, ne trage înapoi...”

Dar să revenim la studiul de caz. Este adevărat că pe data de 23 octombrie 2023, pe pagina web oficială a APCE a fost publicată Declarația scrisă nr.786 a unui grup de 21 de deputați ai APCE. De aici încolo încep surprizele. Prima surpriză este că la rubrica noutăți a portalului APCE lipsește vreo informație referitoare la declarația menționată. De ce lipsește? Probabil fiindcă emiterea declarațiilor de către deputații APCE este un lucru obișnuit și, de obicei, nu comportă vreun element atractiv pentru publicul larg. Dacă-i așa, atunci este important să ne lămurim în privința ierarhiei documentelor adoptate de APCE. Respectiv, instituția ca entitate adoptă trei tipuri de documente, în următoarea ordine ierarhică după importanță:

  • Recomandări, care conțin propuneri adresate Comitetului Miniștrilor și ale căror implementare este de competența guvernelor statelor membre;
  • Rezoluții, care cuprind decizii ale Adunării cu privire la chestiuni, pe care aceasta este împuternicită să le pună în aplicare;
  • Opinii, pe care Adunarea le exprimă cu privire la întrebările adresate acesteia de către Comitetul de Miniștri, cum ar fi admiterea de noi state membre în Consiliul Europei, proiecte de convenții, etc.

De asemenea, în cadrul APCE se adoptă și așa-zisele documente de lucru, cum ar fi: rapoartele comitetelor; moțiunile; declarațiile scrise; interpelările etc. Respectiv, din punct de vedere al ierarhiei documentelor adoptate în cadrul APCE, o declarație scrisă permite membrilor Adunării să-și exprime în mod oficial punctele de vedere cu privire la chestiuni care sunt de competența Consiliului Europei. Declarațiile trebuie semnate de cel puțin douăzeci de reprezentanți sau supleanți din patru state și două partide politice. Așadar, autorii declarației întitulate: Încălcarea normelor democratice și degradarea statului de drept în Republica Moldova, au reușit să adune 21 de susținători din 13 state, care reprezintă două grupări politice – Socialiștii/Verzii, Stânga Unită Europeană și grupul neafiliat. Niciun deputat din celelalte grupuri parlamentare – popularii, conservatorii și liberalii, nu au susținut declarația menționată. Astfel, din cei 602 deputați APCE, declarația a fost susținută de aproximativ 3.5%. Deci, e vorba de un fel de furtună într-un lighean cu apă, care, chipurile, trebuia să devină un test pentru presa din țară.

Tună și-i adună...

Atunci când se dau publicității tot felul de declarații, mai ales de la tribune înalte, în prim plan ies inițiatorii acestora. În cazul menționat este vorba despre deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Constantin Starîș. Evident, declarația a fost semnată și de alți doi colegi din BCS ai acestuia – Vlad Batrîncea și Adela Răilean, ceilalți semnatari fiind străini. Ce este interesant de menționat în acest context? În primul rând, deputatul Starîș a inițiat declarația menționată peste două săptămâni după ce la 5 octombrie 2023 s-a scăldat în razele reflectoarelor platformei Valdai, unde l-a întrebat pe președintele Putin despre viitoarele relații ale Rusiei cu Occidentul și Republica Moldova. Interesul lui Starîș față de politicile promovate de Putin în Rusia și pe plan internațional s-au profilat  la ediția din noiembrie 2022 a clubului de la Valdai, când Starîș și-a ieșit din piele în exhibiția efortului lingușitor pentru a-i fi pe plac lui Vladimir Putin.

Din cele menționate reiese că presa din Republica Moldova, care s-ar fi angajat să reflecte adoptarea declarației grupului de deputați APCE, ar fi trebuit să se refere și la contextul în care a apărut inițiativa deputatului Starîș, pentru a evita parțialitatea. De asemenea, cei care s-ar apuca să reflecte activitatea politică a lui Constantin Starîș, dar și a celorlalți doi colegi din BCS, ar fi trebuit să scoată în evidență că atât Constantin Starîș, cât și Adela Răilean, au ajuns deputați comuniști datorită eforturilor lor propagandistice în favoarea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), pe când acesta din urmă se afla la guvernare.

Pentru cine a uitat sau nu a știut, este important să fie informați că Starîș a fost de-a lungul a două cicluri electorale propagandistul șef al PCRM, care își realiza sarcinile prin intermediul emisiunii sale de autor - “Rezonans”, de la televiziunea NIT. Cum efortul NIT-ului i-a părut insuficient, conducerea PCRM a decis s-o promoveze și pe Adela Răilean în funcția de director al Televiziunii publice “Moldova 1”. S-a întâmplat după mai multe interviuri înduioșătoare, realizate de doamna Răilean în mare consens cu președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Însă toată construcția propagandistică s-a prăbușit în 2009, odată cu prăbușirea PCRM, în special după difuzarea filmului propagandistic “Atac asupra Moldovei”, realizat de Constantin Ștarîș, care a dezgustat chiar și un segment important al electoratului comunist. După colaps au trecut mai bine de zece ani, dar liderul PCRM, Vladimir Voronin, nu a uitat de serviciile și zelul propagandistic ale celor doi exponenți, promovându-i în partid și în Parlament.

Presa care s-ar fi angajat să reflecte inițiativa deputatului Starîș din cadrul recentei sesiuni a APCE, ar fi trebuit, de asemenea, să se refere și la subiectul privind modalitatea cum au procedat deputații BCS în raport cu adoptarea Rezoluției APCE nr. 2519, din 13 octombrie 2023, întitulată: Examinarea legalității și legitimității derogării de la termenele împuternicirilor președintelui în exercițiu al Federației Ruse, în care se subliniază că aflarea lui Vladimir Putin la guvernare în Rusia timp de aproape un sfert de veac a transformat țara într-o dictatură, care „reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale”. Propagandiștii și presa pro-rusească nu a suflat nicio vorbă despre această Rezoluție, deși ne-am convins că spre deosebire de declarații, rezoluțiile sunt documente ce urmează a fi puse în aplicare de către APCE. 

Și încă un lucru, dacă declarația inițiată de Starîș reprezintă o manifestare sinceră a îngrijorării față de degradarea proceselor democratice din Republica Moldova, la care au aderat 18 deputați străini, atunci este important să fim informați despre cum au votat deputații BCS în timpul adoptării Rezoluției APCE privind eliberarea din închisoare a politicianului rus, Alexei Nalalnîi, având în vedere hotărârea CEDO, în acest sens? Altminteri, suntem în drept să presupunem că inițiativa lui Starîș nu este altceva decât un serviciu acordat dictatorului Putin de fracțiunea BCS și de un grup restrâns de stângiști din APCE. A tunat și s-au adunat! Nimic ieșit din comun, APCE este mare, deși nu chiar de dimensiunile Grădinii Domnului.

Reiterarea procedeelor propagandistice

Istoria privind inițiativa deputatului Starîș nu este altceva decât reiterarea unor procedee testate anterior de propagandiștii din Republica Moldova, când din țânțar se face armăsar. De exemplu, căutările în spațiul virtual ne ajută să găsim o relatare a Coaliției 2005 pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din anul respectiv referitoare la manipulările conducerii Agenției Moldpres din perioada guvernării comuniste, care publicase o știre cu titlul: “Parlamentul European consideră că finanțarea din străinătate a Coaliției 2005 este un amestec în treburile interne ale Moldovei”. La o simplă căutare găsim însă că, de fapt, era vorba despre declarația unui singur deputat comunist grec, pe nume Thanasis Pafilis, membru al Parlamentului European, care la 23 februarie 2005 afirmase următoarele: „În cazul Moldovei, ipocrizia față de procesul democratic depășește într-adevăr toate limitele. Dacă ceva trebuie denunțat, este intervenția deschisă a SUA, cu o finanțare de $1,7 milioane pentru Coaliția 2005, care susține opoziția față de actualul guvern. Aceasta este marea problemă a intervenției externe în afacerile interne ale Moldovei… În cazul Moldovei, ipocrizia față de procesul democratic depășește într-adevăr toate limitele. Niciuna dintre moțiunile depuse nu are curajul să se refere la această problemă. Nu vă interesează democrația sau alegerile democratice adevărate. Vreți să subjugați Moldova…”. Așa se manifestă solidaritatea comunistă, prin invective.

Exemplul invocat demonstrează cum de o manieră simplă, fără remușcări de conștiință, declarația unui singur deputat comunist i-a fost atribuită de Moldpres întregului Parlament European. Și asta chiar a doua zi după semnarea Planului de Acțiuni UE – Republica Moldova. Director al Agenției menționate pe atunci era un personaj care fusese nu doar un simplu propagandist comunist, ci unul foarte iscusit, care s-a învrednicit ulterior și de titlul propagandist de bază al regimului lui Plahotniuc. Capacitățile propagandistului au ieșit la iveală atunci când a fost condamnat pentru provocarea pagubelor de milioane agenției menționate.

Curiozitatea constă însă în faptul că personajul menționat este actualmente unul dintre principalii promotori ai declarației inițiate recent de deputatul Starîș. După cum vedem, reflexele propagandistice, însușite de-a lungul slujirii regimului comunist, se reanimează foarte ușor la timpuri noi, mai ales dacă există potențiali comanditari.

Concluzii

Nu încape îndoială că propaganda trebuie combătută. Problema e că actualii guvernanți, din păcate, oferă propagandiștilor multiple pretexte pentru activitatea lor subversivă de deservire a intereselor regimului dictatorial al lui Putin, despre care APCE a adoptat menționata Rezoluție. În acest context, guvernarea trebuie criticată nemilos pentru greșelile pe care le comite și prin care pune în pericol parcursul european al Republicii Moldova.

Sursa IPN.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: La minut
Meteo Chișinău
15,52
Cer senin
Umiditate:57 %
Vint:7,2 m/s
Sat
11
Sun
10
Mon
7
Tue
6
Wed
6
Arhivă Radio Chișinău