Luarea de atitudine a Ombudsmanului vine ca urmare a întețirii cazurilor de discurs de ură și de denigrare în timpul campaniei electorale actuale prezidențiale, dar și a profanării recente  a mormintelor din Cimitirul Evreiesc din capitală.

Incitarea la violență, insultarea unor grupuri de persoane, propagarea  unor stereotipuri în discursuri publice sunt inacceptabile, mai ales când acestea sunt lansate de politicieni, înalți demnitari în stat, susține Mihail Cotorobai.  Astfel, potrivit Acocatului Poporului, mesajele transmise de către unul dintre candidații la funcția de președinte al țării privitor la participarea reprezentanților diasporei moldovenești la primul tur de scrutin prezidențial au fost în egală măsură denigratoare, ofensatoare și instigatoare la ură față de concetățenii noștri stabiliți permanent sau aflați temporar peste hotarele țării.

„Este regretabil faptul că, sfidându-se repetat normele și standardele naționale și internaționale din domeniul drepturilor omului, în mesajele  către public a fost de asemenea admis un discurs umilitor, discriminatoriu și pe criteriu de orientare sexuală, încercându-se în acest mod exploatarea  prejudecăților și stereotipurilor unor membri ai societății. Un președinte de țară care se dorește a fi al tuturor trebuie să unească nu să dezbine. Pe de altă pare, șeful unui stat cu aspirații democratice europene trebuie să prezinte un model de atitudine respectuoasă față de demnitatea umană, drepturile și libertățile omului, indiferent de rasă, culoare, origine etnică, națională sau socială, cetățenie, sex, gen, limbă, religie sau credințe religioase, opinii politice, dizabilitate, orientare sexuală, identitate de gen, stare de sănătate, vârstă și stare civilă”, se arată în comunicatul instituției. 

De altfel, în Raportul ECRI de monitorizare a Republicii Moldova în cadrul celui de-al cincilea ciclu, adoptat în iunie 2018, autorităților moldovenești li se recomandă să condamne discursul de ură și promovarea acestuia de către politicieni și înalți oficiali, iar partidelor politice - să adopte coduri de conduită care să interzică utilizarea discursului de incitare la ură.

Totodată, în Recomandarea ECRI de Politică Generală nr. 15, din 8 decembrie 2015, statelor membre ale Consiliului Europei li se recomandă să adopte o abordare fermă nu doar în ce privește sensibilizarea publicului asupra importanței respectării pluralismului și asupra pericolelor reprezentate de discursul de incitare la ură, ci și în ce privește demonstrarea falsității argumentelor pe care se bazează acest discurs și caracterul său inacceptabil, în vederea descurajării și prevenirii folosirii unui astfel de discurs.

Deloc întâmplător și sugestiv, concomitent cu lansarea în turul doi al campaniei electorale a unor mesaje  denigratoare și intolerante față de anumite grupuri de persoane, în Chișinău s-a produs un incident grav[1], care ar putea fi calificat ca o infracțiune motivată de ură: profanarea și distrugerea unor morminte de la Cimitirul Evreiesc. Acest act denotă nu doar ură și intoleranță față de reprezentanții etniei evreiești, dar, dat fiind că pe multe morminte a fost imprimată svastica fascistă, și o glorificare a crimelor naziste de genocid.

Avocatul Poporului atenționează asupra faptului că perpetuarea și menținerea în spațiul public a discursului instigator la ură și violență naște violență și dezbinare. Iată de ce este imperios necesară combaterea hotărâtă de către întreaga societate a manifestărilor de acest gen.

Avocatul Poporului reiterează în context  recomandările sale anterioare cu privire la necesitatea adoptării în regim de urgență a proiectului de lege nr.  301 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative cu propunerile ulterioare, ce vizează sancționarea faptelor motivate de ură și prejudecată și a discursului de instigare la ură.