În replică, Ministerul rus de Externe a transmis că „Rusia va da un răspuns adecvat”. Anterior, însărcinatul cu afaceri al Rusiei în România a fost convocat la Ministerul de Externe al României, unde i-a fost comunicată decizia de declarare a diplomatului rus persona non grata, notează sursa citată.

Decizia MAE vine în contextul în care un cetățean român a fost arestat preventiv, el fiind acuzat de procurorii DIICOT de infracțiunea de trădare, după ce a trimis la Ambasada Rusiei de la București imagini cu obiective militare românești sau aparținând NATO amplasate lângă Tulcea, dar și imagini cu un convoi militar care se deplasa spre Ucraina.

„Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, începând cu anul 2022, acesta a procedat la supravegherea unor obiective militare românești sau aparținând NATO amplasate în proximitatea municipiului Tulcea, colectând informații cu caracter militar și efectuând fotografii privind tehnica militară de luptă și deplasarea personalului în zona de graniță cu Ucraina, pe care le-a transmis către diplomați din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București.

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate au fost identificate și ridicate mai multe mijloace de probă”, a transmis DIICOT, printr-un comunicat de presă.

Reținerea cetățeanului român este menționată de semioficiosul Izvestia în contextul expulzării diplomatului rus din România. În aprilie, președintele rus Vladimir Putin a numit un nou ambasador al Federației Ruse în România în persoana lui Vladimir Lipaev, care l-a înlocuit pe Valeri Kuzmin.

Portalul proguvernamental RBC amintește, în acest context, că România a expulzat un diplomat rus și în august 2022. La fel ca și atunci, nici acum nu este dat publicității numele diplomatului expulzat. Portalul rusesc mai afirmă că Bucureștiul nu a indicat motivul exact care a stat la baza deciziei sale de a-l expulza pe angajatul misiunii diplomatice ruse, notează Agerpres. 

Referitor la Convenția de la Viena evocată de diplomația română, RBC reține doar că acest document constă din 53 de articole și descrie acordurile internaționale privind normele și privilegiile activității lucrătorilor diplomatici în țările care au semnat acordul.

Același portal evocă în context că la 14 martie Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere Moscovei să restituie Bucureștiului partea rămasă din patrimoniul național al României (91,5 tone de aur pur, obiecte culturale și arhive istorice), care a fost trimisă Rusiei țariste spre depozitare în 1916 și 1917 „pentru a o proteja de distrugere în timpul Primului Război Mondial”.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a calificat declarațiile părții europene drept „curată obrăznicie” și a adăugat că UE „a furat 300 de miliarde de dolari Rusiei”, potrivit RBC. Medvedev se referea la activele rusești înghețate de Occident după invazia pe scară largă declanșată de Rusia în februarie 2022 în Ucraina.

În ultimele două luni, ca răspuns la expulzarea diplomaților săi, Rusia a luat decizii similare în privința mai mult diplomați străini, mai adaugă media citate.