Potrivit documentului, în campania pentru scrutinul din 28 septembrie 2025 au fost identificate 521 de cazuri de discurs de ură, majoritatea – aproximativ 70% – pe platformele Telegram, TikTok și Facebook, cu o medie de 11 cazuri pe zi.

Jurnalista Victoria Coroban atrage atenția că perioadele electorale cu mize mari amplifică mesajele dure și răspândirea lor. Potrivit ei, scrutinul din toamna trecută a înregistrat cel mai înalt nivel de utilizare și răspândire a discursului de ură. „Pe termen mediu sau lung, astfel de mesaje pot demoraliza, pot demotiva, pot face oamenii să nu mai vrea să se implice în tot ce însemnă discuții publice, viață publică, sau pot transforma simple disensiuni, normale într-o societate liberă, în polarizări și radicalizări”, spune aceasta.

Raportul mai arată că discursul de ură este tot mai des combinat cu mesaje manipulatoare și conținut fals, inclusiv generat algoritmic. Față de scrutinul din 2021, discursul sexist a crescut de 1,5 ori, iar cel homofob s-a triplat. În același timp, numărul plângerilor la Inspectoratul General al Poliției a scăzut la zero, deși au fost aplicate amenzi în valoare totală de peste 142 de mii de lei.

Avocatul Vadim Vieru, directorul programului drepturilor omului în cadrul Asociației Promo-LEX, a menționat că raportul prezintă o statistică îngrijorătoare despre creșterea acestui fenomen, toxicitatea care a invadat spațiul public și prețul pe care demnitatea umană l-a plătit în lupta pentru voturi. „Acest raport nu este doar o colecție de date, este un semnal de alarmă. Este important să discutăm o strategie comprehensivă de luptă cu acest fenomen, care, observăm că în mod special în campaniile electorale, este folosit ca un instrument inacceptabil în orice democrație”, a adăugat Vadim Vieru.

Autorii raportului „Discursul de ură și instigarea la discriminare în spațiul public și online din Moldova în perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025” constată că sancțiunile aplicate sunt insuficiente în raport cu amploarea fenomenului. Documentul include recomandări pentru autorități, concurenți electorali, instituții media și platforme digitale, menite să reducă răspândirea mesajelor discriminatorii și să îmbunătățească protecția împotriva discriminării în spațiul public și online.