Potrivit datelor din raport, la etapa interviurilor, mai mulți bărbați aveau un loc de muncă stabil, în comparație cu femeile, iar diferența este uriașă: de 82% față de 35%. În schimb, indicatorul șomajului printre ucrainence este de cinci ori mai mare decât în rândul bărbaților, adică de 49% în comparație cu 10%.

Aproape jumătate dintre refugiații ucraineni s-au confruntat cu probleme în căutarea unui loc de muncă în Moldova, arată raportul OIM. Peste 60% au menționat lipsa oportunităților de angajare, iar 49% au raportat ca dificultate bariera lingvistică. În timp ce necunoașterea limbii a fost identificată ca fiind unul din principalele obstacole în căutarea unui loc de muncă, doar 21% dintre șomerii ucraineni intervievați au început cursurile de studiere a limbii române, pentru a-și spori șansele și perspectivele de angajare. Cea de-a treia mare provocare dificilă la angajare a fost lipsa de informații, în cazul a 12% din respondenți, se mai arată în concluziile OIM.

Respondenții au recunoscut că și-au căutat de lucru pe rețele sociale și au consultat site-uri specializate în prezentarea locurilor de muncă vacante. Totodată, unii au recurs la consultațiile agențiilor locale de ocupare a forței de muncă.

Informațiile despre angajarea refugiaților ucraineni au fost colectate în perioada aprilie-iunie a anului curent, în total fiind intervievați 1892 de persoane. Raportul se concentrează pe integrarea economică a refugiaților ucraineni în Republica Moldova, analizând în profunzime profilurile lor de angajare, competențele și perspectivele de participare pe piața locală a muncii, precizează Organizație Internațională pentru Migrație.