Expertul consideră că Ucraina trebuie să tragă concluzii în urma semnării acum 30 de ani a Memorandumului de la Budapesta care se referea la dezarmarea nucleară a Ucrainei, dar și la garanții pentru securitatea  și independența sa.

Ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, a spus că atunci când se examinează dacă Ucraina a greșit semnând Memorandumul de la Budapesta, există două opinii diferite. O parte spune că Ucraina a greșit și aceasta se vede prin anexarea Crimeii, prin teritoriile pierdute și prin războiul de acum în Ucraina. „Există și altă tabără care spune că Ucraina, de fapt, nu avea altă soluție decât să cedeze aceste arme, fiindcă nu se știa dacă Ucraina va exista ca stat în continuare dacă nu le ceda atunci, or, noi vedem presiunile care se fac asupra tuturor statelor care încearcă să dețină arme nucleare, iar cazul Coreii de Nord este relevant. În opinia mea, din moment ce Ucraina a pierdut aceste teritorii, eu cred că Ucraina a greșit atunci sau, cel puțin, putea să gestioneze altfel această situație. Mă refer la necesitatea de consolidare a capacității militare a statuluiˮ, a menționat Radu Burduja.

Directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței a mai spus că fiecare stat trebuie să dețină capacitatea de apărare necesară pentru a supraviețui, pentru a-și păstra independența și suveranitatea. Potrivit lui, atât Ucraina, cât și Moldova trebuie să-și facă bine temele pentru acasă. Ucraina a înțeles aceste lecții dureroase și din 2014 a început să consolideze capacitățile de apărare semnificativ și acest efort enorm pe care l-a făcut din 2014 încoace a făcut-o să reziste inițial în acest război și mai apoi să continue rezistența cu ajutorul partenerilor din vest. Republica Moldova nu trebuie să ezite în acest sens și trebuie să-și consolideze capacitatea de apărare. „Noi am văzut documentul aprobat al Strategiei Securității Naționale care stipulează exact de unde vine amenințarea și ce măsuri trebuie întreprinse și vedem o creștere a bugetului de apărare care nu este de ajuns, dar este o creștere. Și atunci mai rămâne un subiect pe care trebuie să îl discutăm în societate, este subiectul de neutralitate sau subiectul cum putem ca această neutralitate să nu fie un impediment pentru creșterea capacității de apărare a Republicii Moldovaˮ, a declarat directorul Institutului.

„Esențial este să tragem concluziile necesare pentru noi, pentru această regiune, cum trebuie să fie văzute aceste tratate, aceste angajamente la nivel internațional, fiindcă noi înțelegem că semnarea unor acte, a angajamente care sunt bune pe moment, poate să aibă consecințe nefaste pe termen lung și exact aceasta o vedem noi acumˮ, a spus Radu Burduja.

Directorul Institutului a spus că acest textul Memorandumului de la Budapesta nu a inclus penalități, consecințele pentru neîndeplinirea angajamentelor, fiindcă era comod să fie stipulat exact așa, pentru toate părțile, în special pentru Rusia și pentru Statele Unite. „În opinia mea, ei intenționat au încercat să facă acest act ambiguu ca să dea posibilitate ca documentul să fie semnat, să fie agreat de toate părțile, pentru că dacă se prevedeau  consecințe legale, penalități, atunci exista foarte mare probabilitate ca acest act să nu fie semnat niciodată. Esența este că Ucraina a pierdut o parte mare a teritoriului său, a pierdut suveranitatea sa, este atacată și este distrusă sistematic de către Federația Rusă, s-au schimbat condițiile geopolitice, s-a schimbat situația politică în general în regiune și reieșind din noile condiții, Federația Rusă a decis în 2014 să atace și să anexeze Crimeea și să declanșeze în anul 2022 un război împotriva Ucrainei”, a spus Radu Burduja.

Ex-secretarul de stat al Ministerului Apărării a menționat că Ucraina la momentul actual nu este în posibilitate să accepte negocieri cu agresorul atâta timp cât nu și-a reîntors teritoriile. „Orice negociere la momentul actual ar continua să submineze ordinea mondială, fiindcă nimeni nu poate garanta că Rusia nu va lua o pauză operațională de un an-doi să-și refacă potențialul militar și să-și reînnoiască ofensiva pentru scopurile pe care le are și anume restabilirea hotarelor existente pe timpul Uniunii Sovietice.

Dezbaterea publică cu tema „Falimentul Memorandumului de la Budapesta” este ediția a 27-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.