Principala categorie de beneficiari ai proiectului de eficiență energetică vor fi instituțiile publice, și anume cele de menire socială, cum sunt spitalele republicane, precum și grădinițele, școlile, spitalele municipale și raionale.

„În urma implementării proiectului, cetățenii vor avea acces la servicii de calitate în condiții mai bune, având în vedere că principalele categorii de clădiri ce urmează a fi supuse reabilitării sunt cele cu destinație socială. Astfel, doar prin reabilitarea instituțiilor spitalicești incluse în lista scurtă a proiectului, se estimează că anual curca 250 000 de pacienți vor beneficia de servicii de o calitate sporită (având în vedere că intervențiile de eficientizare energetică a unei clădiri presupun asigurarea confortului termic în cadrul edificiului)”, precizează autorii proiectului.

Proiectul prevede îmbunătățirea/reabilitarea anvelopei clădirilor, sistemelor de încălzire, ventilație și aer condiționat, implementarea sistemelor de iluminat, distribuție a energiei termice și integrarea resurselor de energie regenerabilă, atunci când acest fapt este permis din punct de vedere tehnic. „Mai mult, este urmărită îmbunătățirea confortului interior al clădirilor, reducerea emisiilor de CO₂, astfel atenuând impactul asupra schimbărilor climatice”.

Conform studiului de pre-fezabilitate elaborat de BEI, durata simplă de recuperare a investiției este de 15,3 ani. Durata de recuperare a investițiilor în condițiile monetizării tuturor beneficiilor oferite de proiectele de eficiență energetică (creșterea veniturilor disponibile, reducerea cheltuielilor pe medicamente, îmbunătățirea condițiilor de confort, taxe și plăți la buget din contul proiectului, creșterea valorii imobilelor și a duratei lor de viață) este de 3,7-4,1 ani.

Bugetul total al proiectului constituie 75 de milioane euro, cu o durată de implementare de patru ani (2022 – 2025).