Protocolul are scopul de a extinde și uniformiza măsurile de protecție a bunurilor culturale în situații de conflict armat pe teritoriul celor peste 100 de state semnatare, printre care majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, Marea Britanie, Statele Unite și altele.

„Protocolul completează Convenția de la Haga din 1954, introducând proceduri pentru protecția extinsă a bunurilor culturale de importanță majoră. Prevederile includ măsuri preventive și organizatorice, respectarea bunurilor culturale în timpul conflictelor, precauții în caz de atac și protecția în teritoriile ocupate. De asemenea, protocolul stabilește proceduri pentru acordarea protecției extinse, răspundere penală pentru încălcarea prevederilor protocolului, inclusiv extrădarea, acordarea asistenței juridice reciproce”, se arată într-un comunicat al legislativului. 

Potrivit prevederilor protocolului, va fi înființat Fondul pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat. Fondul va acorda asistență financiară sau de altă natură în sprijinul unor măsuri care vor fi luate pe timp de pace sau în vederea protejării bunurilor culturale în perioadele de conflict armat.

Astfel, în contextul războiului din Ucraina, Protocolul din 1999 la Convenția de la Haga este relevant pentru a asigura protejarea patrimoniului cultural al țării.

Republica Moldova a aderat la Convenția pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat și la primul Protocol în anul 1999. Convenția, adoptată la Haga la 14 mai 1954, ca urmare a distrugerilor masive produse asupra patrimoniului cultural în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, reprezintă primul instrument internațional care este în mod exclusiv axat pe protecția patrimoniului cultural.