Putin vorbește despre rachete și putere, dar costurile spun ALTCEVA

  • 18 Iunie 2015 13:25
Putin vorbește despre rachete și putere, dar costurile spun ALTCEVA

THE NEW YORK TIMES, 17 iunie 2015. Kubinka, Rusia - I se spune "Disneyland-ul militar al Rusiei" și, într-adevăr, ideea care i-a stat la bază, potrivit căreia Rusia va dispune în curând de o armată modernă de înaltă tehnologie, a fost în parte o fantezie.

Dar toate aceste parade de armament demonstrează măsura în care, în relațiile dintre Est și Vest, competiția militară a luat locul diplomației.
 
Marți, într-un parc împrăștiat la aproximativ 20 de kilometri de Moscova, președintele Vladimir Putin a salutat deschiderea primei expoziții de înaltă tehnologie militară din țara sa, anunțând că, în acest an, Rusia își va îmbogăți actualul arsenal cu încă 40 de rachete balistice intercontinentale.
 
Cu numai câteva zile înainte, s-a aflat că Statele Unite se gândesc să amplaseze suficient armament în țările baltice și în Polonia vecină ca să poată mobiliza rapid aproximativ 5000 de militari care să răspundă oricăror amenințări venite din partea Rusiei.
 
Analiștii văd în această crescândă importanță a problemelor de ordin militar un semn ce dovedește că schimbările provocate de criza din Ucraina cimentează niște relații tot mai încordate între Rusia și Occident, ceva ca o nouă cursă a înarmării.
 
Și totuși, deși această cursă e în desfășurare, este vorba despre o competiție lentă, cu un apetit redus pentru genul de arsenal de pe vremea "războiului rece" care asigura distrugerea reciprocă.
 
Motivul cel mai la îndemână ar fi acela că, date fiind problemele sale economice, Rusia nu își poate permite probabil nici măcar armamentul pe care Putin a promis că îl va pune la dispoziție până în 2020. Cu șase luni în urmă, el afirma că, în acest an, țara își va îmbogăți arsenalul actual cu încă 50 de rachete balistice, dar cel puțin un oficial militar rus de rang înalt a dat public de înțeles că ambițiile Kremlinului îi depășesc portofelul.
 
Un alt motiv ar fi problemele care stârnesc îngrijorarea ambelor părți, cum ar fi extremismul islamic și programul nuclear al Iranului, adică niște probleme care le-au silit să conlucreze. Dar limbajul armelor îl înlocuiește încet, dar sigur pe cel al diplomației și al respectului reciproc.
 
"Toată lumea trebuie să înțeleagă că acum trăim într-o lume total diferită de cea de acum doi ani", declară Alexander Golts, un analist independent, expert în probleme legate de armata rusă.
 
"În lumea aceea - o lume pe care am pierdut-o - era posibil să îți asiguri securitatea prin tratate, prin măsuri de încredere reciprocă", spune el. "Acum însă ne aflăm într-o situație total diferită, în care modul general de a-și asigura securitatea este cel legat de descurajarea militară".
 
Pe marginea expoziției militare de marți, ofițeri și profesori ruși au ținut o serie de conferințe, inclusiv una pe tema amenințărilor la securitatea țării. Au fost lansate nenumărate acuzații la adresa NATO, potrivit cărora alianța ar încerca "să sugrume" treptat Rusia, fie prin forța armelor, fie prin alimentarea unor revoluții interne, precum cea din Ucraina.
 
Rusia se simte singură și asediată - un sentiment care stârnește mereu noi tentative de refacere a unei armate pe vremuri cunoscută mai degrabă prin soldații săi bețivi și prost echipați, care s-au descurcat atât de lamentabil în timpul celor două războaie din Cecenia, din anii '90.
 
"Armata rusă revine la instrucția și la activitățile sale normale", a declarat Igor Korocenko, redactor-șef al "Apărării Naționale", o revistă lunară rusă. "Facem exact ce fac partenerii noștri din Occident".
 
El a negat că Rusia ar intenționa să invadeze Ucraina, un plan mult mai modest decât cel din perioada sovietică vizând invadarea Europei, dar a spus că Statele Unite profită de criză ca să-și sporească prezența și influența. "Simți tensiunea pe plan militar", a spus el.
 
Din punctul de vedere al Occidentului, Rusia a distrus ordinea europeană postbelică, și cu siguranță pe cea ulterioară "războiului rece", anexându-și Crimeea și destabilizând Ucraina printr-o strategie militară nu prea subtilă. Asta i-a făcut pe foștii săi clienți sovietici din imediata vecinătate să se simtă vulnerabili.
 
Rusia, care renunțase de multă vreme la manevre, a început să trimită bombardiere și avioane de luptă care să patruleze pe la marginea spațiului aerian european sau american. Occidentul, dar mai ales SUA, a considerat că această atitudine agresivă necesită o ripostă militară. În consecință, a urmat un nou program de manevre și noi convorbiri legate de amplasarea unor tancuri și a armamentului greu.
 
"Rusia a făcut declarații agresive, susținând că trăiește într-o lume a amenințărilor militare reciproce, dar crezând că Occidentul nu va da atenție acestor declarații", a declarat Golts.
 
Dar Occidentul a dat atenție, iar Rusia nu este pregătită. Una e să apelezi la 100.000 de soldați bine instruiți și echipați ca să ocupi Crimeea sau chiar să destabilizezi o țară vecină, dar e cu totul altceva să te iei de NATO", a subliniat el.
 
Analiștii estimează că, nedispunând nici de oameni și nici de un sistem de înarmare pus la punct, Rusia nu va putea prea curând să acționeze or, tocmai de aceea Putin apelează la riposte disproporționate, precum armamentul nuclear.
 
Războiul cu Ucraina a întrerupt cooperarea cu unele industrii importante de acolo din domeniul apărării, iar sancțiunile au redus o parte din tehnologia folosită în aplicațiile militare, cum ar fi microcipurile.
Apoi, tot mai mulți se întreabă cât își mai poate permite să facă Rusia, chiar dacă ea rămâne unul dintre cei mai mari exportatori de arme din lume, cu vânzări de aproximativ $16 miliarde, anul trecut.
 
Scăderea drastică a prețurilor petrolului și a cursului rublei denotă că, anul acesta, Rusia traversează o recesiune, deși cifre recente sugerează că situația nu va fi atât de proastă pe cât se anticipase.
 
Putin a afirmat că nu va renunța la campania de modernizare militară care va dura zece ani și va costa $400 miliarde, păstrând și siguranța socială promisă în 2012, când și-a preluat cel de-al treilea mandat. Uneori, el a spus că ritmul s-ar putea încetini, dar nu a înaintat niciodată în public ideea unor reduceri.
Marți, la târgul militar, el a declarat din nou că, până în anul 2020, va trebui modernizat cel puțin 70% din armament. Dar sunt semne că banii s-ar putea termina înainte.
 
Potrivit relatărilor din presa rusă, toamna trecută, bugetul militar a fost majorat cu 32%, dar a fost redus cu 4% în acest an.
 
Anul acesta, adjunctul ministrului apărării, Iuri Borisov, a declarat pentru ziarul "Moskovskii Komsomoleț" că armata a subestimat costurile achiziționării de tacuri noi, de tip Armata. Putin a promis că, până în 2020, guvernul va achiziționa 2.300 de asemenea tacuri.
 
"În privința tacurilor Armata, am calculat greșit", ar fi spus Borisov citat de același ziar. "Banii alocați pentru acest proiect se dovedesc prea puțini". Costurile producției sunt cu 250% mai mari decât se anticipase, a mai spus el, fără să ofere însă și alte detalii. Costul oficial e secret, dar presa rusă estimează că tancurile ar costa peste $7 milioane/bucata. Ar putea fi redusă și comanda avioanelor de luptă T-50.
 
Golts observa că, deși oficialii ruși continuă să promită arme noi, treptat ei modifică numărul lor.
 
Ca și alți analiști, el a estimat că păstrarea imaginii unei armate puternice, reutilate la timp reprezintă o necesitate politică, având în vedere că mulți dintre susținătorii lui Putin îl sprijină tocmai pentru că el a promis să îi redea Rusiei imaginea de mare putere.
 
În afara problemei cifrelor, Rusia duce lipsă și de înalta tehnologie de care ar avea nevoie unele dintre sistemele sale de armament.
 
Aleksandr Zoldostanov, șeful bandei de motocicliști Night Wolves și totodată un favorit al lui Putin, a fost și el prezent la expoziție, așezat nu departe de un prototip al rachetelor antiaeriene S-300. "În epoca sovietică, armata era o structură închisă, așa că e minunat să o vezi acum modernizată și popularizată.
 
Statele Unite ar trebuie să fie îngrijorate cel puțin la fel ca rușii dacă și-ar amplasa armamentul greu în apropierea frontierelor Rusiei, pentru că nimeni nu știe ce s-ar putea întâmpla", spune el. "Când vin aici și văd toate astea, îmi dau seama că avem cu ce riposta. Asta te face să fii mândru de Rusia și să ai încredere că, indiferent ce (armament) vor amplasa, nu vor îndrăzni să apese pe buton".
 
Articol de Neil MacFarquhar
Traducerea: Alexandru Danga
Tags

Alte Noutati

LIVE: Fonograf cu Victor Buruiană
Meteo Chișinău
10
Cer senin
Umiditate:57 %
Vint:4,12 m/s
Sat
9
Sun
10
Mon
10
Tue
9
Wed
11

Curs oficial BNM 17 Aprilie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.3806 -0.0000
USD 17.8731 -0.0000
RON 4.3416 -0.0000
UAH 0.6392 -0.0000
RUB 0.2325 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău