În cadrul prezentării de către CRJM a raportului „Promovarea procurorilor, de la legalitate la realitate (1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021)”, Vladislav Gribincea a remarcat că, în pofida prevederilor noii legi cu privire la Procuratură, din 2016, care a limitat discreția procurorului general și a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în ceea ce privește numirile și promovările, sunt constate aspecte care pot fi îmbunătățite.

Una dintre constatările de bază ale cercetării este că actuala stare de lucruri din sistemul Procuraturii nu încurajează pe deplin competiția între procurori, iar, de cele mai multe ori, concursurile pentru funcțiile de conducere sunt simple formalități. Din cele 26 de funcții de conducere scoase la concurs, în cazul a 20 de funcții s-a înregistrat un singur candidat. De asemenea, 17 din cele 26 de funcții de conducere scoase la concurs au fost ocupate de candidați care dețineau deja interimatul funcției pentru care candidau. În cel puțin 65% din cazuri procurorul șef a fost identificat de procurorul general și investit în funcție formal, în baza concursurilor organizate de CSP.

Un alt aspect reflectat de autorii studiului ține de faptul că în 2020 în Procuratură existau 124 de funcții cu atribuții de conducere, dintre care doar 12 erau ocupate de femei.

Autorii raportului au recomandat CSP să publice anunțurile cu privire la funcțiile vacante pe pagina web a instituției. Concursurile pentru ocuparea funcțiilor vacante să fie organizate la date exacte, de două ori pe ani (nu la fiecare 2-3 luni). O recomandare este și excluderea practicii de organizare a unor concursuri separate pentru absolvenții Institutului Naționale de Justiție (INJ). Se cer concursuri veritabile, cu mai mulți candidați (integri și profesioniști) și efectuarea transferurilor procurorilor în bază de concurs, adică recunoașterea transferurilor drept promovare.

Studiul care a analizat promovările din sistemul Procuraturii a fost finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova.