„Bunăstarea, prosperitatea și viitorul celor 144 de milioane de oameni care trăiesc în Rusia se prăbușesc din cauza acțiunilor elitei putiniste”, denunță reprezentanții acestei inițiative.

Ei contestă un regim autoritar, centrat în jurul unei metropole - Moscova - care prosperă pe seama secării „coloniilor” sale de resurse. „Astăzi, bogăția naturală a regiunilor (înglobate de Federația Rusă, n. red.), munca și talentele oamenilor de pe un teritoriu vast servesc intereselor Moscovei.

Dar popoarele din Rusia au dreptul la autodeterminare, la un viitor demn pentru ele, copiii și nepoții lor. Oamenii trebuie să-și gestioneze singuri viețile și să-și găsească locul în comunitatea internațională”, se arată într-o luare de poziție publicată pe site-ul Formului.

„Poftele de nestăvilit și politicile agresive ale centrului au dus deja la cel mai mare război din Europa din ultimii 80 de ani, iar situația se deteriorează în mod necontrolat. Soarta popoarelor nu doar din Rusia, ci și a lumii întregi este amenințată”, avertizează semnatarii.

„A venit timpul să întoarcem nava”, atrag atenția ei.

Una dintre cele mai interesante proiecte post-Putin discutate în cadrul forumului privește ruperea Federației Ruse actuale în 34 de state, fiecare fiind reprezentativ pentru etnia dominantă în respectivul teritoriu.

Deputinizarea Rusiei

Deputinizarea și denazificarea este văzută ca „singura șansă” de a „învinge elita coruptă a puterii imperiale coloniale”, care își distruge toți disidenții și suprimă orice încercare a liderilor popoarelor de a rezista unui sistem numit drept „criminal”. Procesul necesită, potrivit reprezentanților forumului, o anchetă imparțială asupra crimelor regimului și o lustrație.

Demilitarizarea și denuclearizarea sunt considerate a fi necesare pentru minimalizarea victimelor în cazul prăbușirii „regimului dictatorial” și pentru eliminarea tuturor riscurilor asociate posibilității utilizării rămășițelor arsenalului nuclear rusesc în conflicte regionale, tentative de terorism internațional și alte amenințări la adresa securității colective.

Schimbările economice și sociale ar trebui să prevină prăbușirea instituțiilor juridice și economice în perioada de tranziție, să țină pe picioare cetățenii și să garanteze sustenabilitatea cooperării între noile entități politice și economice. Republici, uniuni, federații, confederații - cetățenii fiecărei entități trebuie să decidă singuri forma de organizare care li se potrivește cel mai bine.

Conferința de la Praga i-a avut printre invitați pe opozantul rus Ilia Ponomariov, fostul ministru de Externe al Ucrainei Pavlo Klimkin și premierul în exil al Ceceniei Ahmad Zakaev.

Presa fidelă Kremlinului a pus imediat tunurile pe Conferința de la Praga, interpretând-o ca o „veche metodă” a Statelor Unite de a provoca destrămarea Federației Ruse. Principalul „provocator” este indicat a fi politicianul Ghennadi Gudkov, un opozant al regimului Putin constrâns la exil.

De asemenea, propagandiștii aflați în solda Kremlinului resping ideea precum că bașkirii, bureații, cazacii, kalmâcii, tătarii și alte popoare autohtone din Rusia s-ar opune războiului din Ucraina și ar vrea să trăiască în propriile state.

Printre potențialele viitoare state independente reprezentate la forum s-au numărat. Liderii acestora sunt refugiați în diverse țări:

Bașkortostan — Ruslan Gabbasov, fost lider al organizației naționale „Bașkort” (interzis în Rusia); Șeful Centrului Național Politic Bashkir (Lituania).

Buriația - Radjana Dugar-DePonte, istoric, publicist, activist al mișcării naționale buriate. Jurnalist și editorialist al proiectului regional al Radio Liberty "Siberia. Realities" (SUA).

Ingria - Mike Ingram, activist al mișcării regionaliste ingrie. (Lituania)

Cazacia - Vyacheslav Demin, scriitor, publicist, artist și director de imagine. În 1984, a fost arestat pentru activități antisovietice, după închisoare a fost condamnat la o colonie penală din Kazahstan. Unul dintre organizatorii și ideologii renașterii cazacilor (SUA).

Kalmuchia — Vladimir Dovdanov, persoană publică și politică kalmucă, vicepreședinte al Congresului poporului Oirat-Kalmyk; fost ministru al politicii de tineret, sportului și turismului din Kalmuchia (Lituania).

Tatarstan - Rafis Kashapov, politician tătar. Viceprim-ministru al guvernului Tatarstan în exil; co-fondator al mișcării publice „Free Idel-Ural”. El a fost condamnat în repetate rânduri în Federația Rusă pentru crime politice și a executat pedepse cu închisoarea în închisorile rusești, în special pentru condamnarea ocupației ruse a Crimeei (Marea Britanie).

Erzia - Syres Bolyaen, bătrânul șef al poporului Erzia din 2019; co-fondator al mișcării publice „Free Idel-Ural”. Veteran al războiului ruso-ucrainean (2014-2022). El a vorbit de două ori la Forumul permanent al ONU pentru problemele indigene, criticând aspru politica națională a Federației Ruse. (Ucraina)