Într-o conferință de presă la IPN, președinta asociației „Societatea Ecotoxicologilor a Republicii Moldova” ECOTOX, Elena Zubcov, a precizat că proiectul CRoCuS este implementat în cadrul unui parteneriat. Din acesta fac parte Fundația Earth Forever din Bulgaria, Asociația obștească WiSDOM și asociația obștească Ecotox din Moldova, Mama-86 Nova Kahovka din Ucraina și Primăria Oancea din România. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate, în cadrul Programului Operațional Comun „Bazinul Mării Negre 2014-2020.

Elena Zubcov, doctor habilitat în științe biologice, a menționat că, chiar de la începutul proiectului au fost editate materiale informative, care au fost distribuite în școli, în cadrul organizațiilor etc. Pe lângă pliante, un aspect important al proiectului a fost partea practică. Este vorba despre acțiuni organizate în localități, la care membrii asociațiilor au demonstrat cum se compostează, cum se colectează deșeurile separat, cum acestea pot fi reutilizate. Au fost construite mini-sisteme de compostare, acestea fiind amplasate în regiunea Prutului inferior, dar și în comuna Piatra din raionul Orhei. S-au procurat instrumente pentru mărunțirea crengilor, care ulterior au fost acordate primăriilor.

Președinta asociației ECOTOX a mai spus că au fost mobilizate comunități întregi în cadrul acțiunilor de salubrizare, inclusiv pe malurile râurilor. Iar apoi aceste practici au fost preluate și sunt desfășurate și în prezent. La aceste acțiuni, dar și la cele demonstraționale au participat cadre didactice, elevi, reprezentanții autorităților publice locale.

Nadejda Andreev, președinta asociației obștești Femeile în dezvoltarea durabilă a Moldovei (WiSDOM), a spus că activitățile din proiect s-au axat pe conștientizarea referitor la prevenirea și reducerea poluării râurilor. „Am desfășurat acțiuni demonstraționale – cum să compostăm, ce să facem cu deșeurile din plastic, cum să evaluăm cele mai poluate zone. Mai multe mini-instalații au rămas în comunități, în școli”, spune doctorul în științe biologice.

O altă realizare importantă a fost crearea și testarea aplicației TAMA – un instrument de identificare a zonelor poluate cu deșeuri și sesizare a autorităților despre aceasta. Aplicația urmează să fie prezentată pe 20 decembrie, de Ziua solidarității umane.

Anastasia Ivanov, doctor în științe biologice, a menționat că pe parcursul implementării proiectului au existat și impedimente, inclusiv din cauza pandemiei COVID-19. Astfel, unele evenimente au trecut pe online sau în aer liber. Totuși, spune Anastasia Ivanov, a fost o experiență inedită, inclusiv schimbul de bune practici între partenerii proiectului. „Sper ca și pe viitor să desfășurăm cât mai multe proiecte și și activități pentru ca să reușim să îmbunătățim situația ecologică din țările din bazinul Mării Negre, pentru un viitor mai bun pentru copii și societatea în întregime”, a mai spus doctorul în științe.