Prevederea vine să protejeze averea bunicilor de părinții cheltuitori, susțin autorii proiectului. Printre noutățile ce vizează moștenirea se regăsește și stabilirea a cinci clase de moștenitori, dar și a executorului testamentar care se poate ocupa de toate procedurile legate de moștenire, la dorința testatorului. Discuții publice privind moștenirea și dreptul internațional privat au fost organizate la Ministerul Justiției, transmite IPN.

Executorul testamentar va avea o largă varietate de împuterniciri. Acesta va putea să identifice moștenitorii, să ceară eliberarea certificatelor de moștenitor, să adopte planul de partaj și să asigure astfel echitatea între moștenitori. La fel, acesta va putea să depună cererea de înregistrare a bunurilor pe numele moștenitorului.

O altă noutate vizează eliminarea termenului de șase luni de acceptare a moștenirii, pentru a elimina litigiile de intrare în posesia moștenirii după acest termen. Se impun norme de protecție a dreptului la moștenire și a minorilor, dar și a persoanelor cu dizabilități, în special mintale, pentru că sunt cazuri când rudele nu depun din numele acestora actele de obținere a moștenirii.

Renunțarea la moștenire se va putea face în termen de trei luni de la momentul cunoașterii moștenirii. Moștenitorul va putea face dispoziții asupra bunurilor sale între moștenitori, iar în absența unui contract de partaj se va putea cere partajul judiciar.

O noutate este raportul donațiilor. În asemenea situație, descendenții care sunt moștenitori legali sunt obligați să declare donațiile obținute pe perioada vieții testatorului. De asemenea, la partajul moștenirii se vor lua în calcul bunurile donate, dar care nu sunt incluse în masa succesorală, pentru a nu admite injustiția între moștenitori și se stabilește un raport al donațiilor. Autorii susțin că foarte mulți cetățeni decid să împartă averea din timpul vieții ca donație, ceea ce este perfect normal, însă când alții nu au obținut astfel de donații, dreptate li se va putea face prin raportul donațiilor.

Proiectul de lege introduce cinci tipuri de certificate: de moștenitor, de legator, executor testamentar, custode al masei succesorale și de administrator al masei succesorale. Pe lângă acestea se păstrează certificatul de calitate de moștenitor, deoarece notarii susțin că este unul util.

Cei care nu au fost incluși în certificatul de moștenitor, vor avea dreptul în decurs de zece ani să depună o petiție de ereditate prin care înaintează pretenții față de cei care au intrat în posesia bunurilor. În acest context, viceministrul justiției, Nicolae Eșanu, a declarat că modificările la legislație aduc moștenirea mai aproape de realitățile de azi.