Pe măsură ce organismul înaintează în vârstă, procesele cerebrale devin treptat mai lente. Chiar și în cazul persoanelor îndeajuns de norocoase să scape de Alzheimer sau alte maladii neurodegenerative, foarte puține celule noi ajung să mai fie create la nivelul creierului, iar activitatea neuronilor existenți slăbește în intensitate. Tony Wyss-Coray, profesor de neuroștiințe la Facultatea de Medicină a Univeristății Stanford din Palo Alto, California, a bănuit că aceste schimbări ar putea fi mediate de factori sanguini.

Cercetările anterioare arătaseră că administrarea de sânge tânăr unor cobai mai în vârstă îmbunătățește imunitatea acestora și funcționarea mușchilor. Prof. Wyss-Coray și-a pus întrebarea dacă nu cumva același lucru are loc și la nivelul creierului. Chiar dacă așa-numita „barieră creier-sânge” stopează pătrunderea multor molecule de dimensiuni mari din fluxul sanguin, aceasta nu este perfect izolată, ceea ce ar putea permite trecerea anumitor compuși chimici. Locurile cele mai permeabile conțin celule nervoase stem, indicând faptul că acești precursori ai neuronilor interacționează cu sistemul circulator.

Echipa profesorului Wyss-Coray a măsurat nivelul neurogenezei (apariția de noi celule nervoase din celule stem) la cobai în vârstă de trei luni și la cobai în vârstă de doi ani, considerați adulți. Apoi au interconectat chirurgical sistemele circulatorii ale unor perechi de șoareci tineri și adulți. Numărul de noi celule din hipocampus (responsabil de memorie și orientare) a crescut de la 400 la 1.000 la șoarecii adulți. La cei tineri, a scăzut cu aproape un sfert, potrivit raportului publicat în revista „Nature”. A funcționat în ambele direcții, spune Wyss-Coray. „Vârsta sângelui are un efect special asupra creierului”.

Cercetătorii au administrat zilnic cobailor tineri injecții cu sânge adult, ceea ce a determinat nu numai încetinirea procesului de neurogeneză, dar și scăderea capacității lor de învățare și a memoriei în cadrul unui test de orientare într-un labirint. Cobaii au făcut de aproape două ori mai multe greșeli decât în mod obișnuit.
Cercetătorii nu au găsit încă acel compus sanguin care acționează în mod invers, stimulând procesul de neurogeneză. Dar descoperirea faptului că neurogeneza are loc la șoarecii adulți cărora le-a fost administrat sânge tânăr indică faptul că o asemenea substanță există.

Descoperirile aduc o dovadă în sprijinul principiului potrivit căruia neurogeneza poate fi controlată prin intermediul sângelui, idee care răstoarnă paradigmele ce stăteau la baza tratării maladiilor neurodegenerative. Un impact major aici îl are faptul că, teoretic, se poate interveni asupra proceselor de îmbătrânire sau degradare a creierului, chiar asupra demenței, acționând mai curând asupra unor factori periferici decât asupra creierului în sine.

Sursa: www.sciencemag.org/ rador.ro
Traducerea: Bianca Ioniță