Instabilitatea politică și lipsa unor forțe credibile la Chișinău au dus la stoparea finanțărilor externe, iar, în consecință, reforma care ar fi trebuit să ofere o mai mare independență financiară administrațiilor locale, este blocată. Sunt concluziile reprezentanților autorităților locale enunțate în cadrul unei conferințe privind reforma descentralizării care se desfășoară astăzi la Chișinău.

Pe lângă lipsa banilor necesari continuării și implementării reformelor, în speță privind descentralizarea, situație cu care Republica Moldova se confruntă în acest an după ce partenerii externi au stopat asistența pentru țara noastră, oferirea unei mai mari autonomii administrațiilor locale, se ciocnește și de o lipsă de voință politică în ceea ce privește adoptarea unui set de legi necesare, este de părere primarul comunei Chișcăreni, raionul Sângerei, Silvia Țurcanu.

”Un primar care nu merge să cerșească de mai sus, este independent și în acțiunile sale. Știți cum se împărțeau investițiile înainte, după culoare de partid… Totodată, noi suntem prea fragmentați. O țară atât de mică are 900 de primării. Este foarte mult, și nu se poate acumula din teritoriu suficiente venituri pentru a putea presta servicii calitative. Trebuie de gândit neapărat și reforma teritorial-administrativă”, a declarat Silvia Țurcanu.

Instabilitatea politică și lipsa unei coaliții consolidate, inclusiv la nivel local, afectează activitatea administrațiilor care, în unele localități, nu își pot alege viceprimarii, sau adopta proiecte necesare dezvoltării comunelor, susțin primarii.

Descentralizarea financiară a adus un venit suplimentar comunei Cărpineni, din raionul Hâncești, de peste un milion de lei, potrivit primarului Ion Cărpineanu.

”Un milion de lei pentru o localitate ca Cărpineni nu este mult, pentru că cu acești bani nu poți construi 100 de kilometri de drum, cât am în localitat într-o stare foarte proastă, însă cu un milion de lei poți să cofinanțezi proiecte, posibilitate pe care nu am avut-o până acum. Până la această reformă, noi nu am avut bani pentru dezvoltare. Eram nevoiți să cerem bani pentru cofinanțarea proiectelor din străinătate de la guvernul central sau de la administrația sau de la administrația publică locală de nivelul doi. Acolo se începea deja coloratura politică, dacă ești cu cine ești e ok, dacă nu atunci rămâneai fără suportul necesar, în final oamenii aveau de suferit”,a declarat Ion Cărpineanu.
 
Un studiu efectuat de „Expert-Grup” arăta că pentru întreținerea administrațiilor publice locale (APL), care au mai puțin de 1500 de locuitori, se fac cheltuieli de zece ori mai mari decât în primăriile din comunele cu o populație de cinci mii de locuitori, așa încât reforma administrativ-teritorială ar face economii de aproximativ un miliar de lei.

Pentru deblocarea implementări reformei descentralizării este nevoie și de adoptarea unui set de legi, este de părere președntele Congresului Autorităților Locale, Tatiana Badan.

”Un set de legi importante care vizează accesul administrației publice locale la Curtea Constituțională, dreptul administrației publice locale de a schimba destinația terenurilor agricole, acordarea dreptului de agent constatator primarului și posibilitatea administrației de a acorda amenzi, precum și consolidarea bazei fiscale etapă care presupune transferul către autoritățile locale a unor noi surse de venituri”, a declarat Tatiana Badan.

Instabilitatea politică a dus la blocajul în domeniul implementări reformelor, este de părere vicepreședintele Comisiei Parlamentare administrație și dezvoltare regională.

”Astăzi bugetul de stat nu are acoperire. Or acele surse care urmau să vină din tranșa de 150 de milioane de euro din partea Guvernului României, o primă tranșă de 60 de milioane de euro, și urmau să acopere mai multe cheltuieli bugetare, constitie acea mare problemă. Ce ar trebui acum să se întâmple? Formarea guvernului care să își asume reformele pentru a putea beneficia de acest suport”

Legea privind descentralizarea a fost adoptată de Republica Modlova în 2010.