Independența și integritatea în justiție nu poate fi asigurată cu jumătăți de măsură

Conform celui mai recent Barometru al Opiniei Publice, realizat de IPP, circa 67 % din populația Republicii Moldova nu are încredere în sistemul judecătoresc național. Lipsa finalității pe cauze de rezonanță, multiple investigații jurnalistice privind modul de viață luxos al unor actori din sectorul justiției și averile acestora care nu pot fi justificate, nu fac decât să adâncească neîncrederea și să trezească mai multe suspiciuni din partea cetățenilor.

Anul trecut, Ministerul Justiției a elaborat o nouă Strategie pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2021-2024. Printre principalele direcții strategice ale acesteia se numără independența, responsabilitatea și integritatea actorilor din sectorul justiției, precum și calitatea, transparența și eficiența actului de justiție. Strategia însă nu prevede un mecanism de evaluare extraordinară a actorilor din sectorul justiției, fapt pentru care Legea privind aprobarea Strategiei, adoptată în primăvara anului curent, nu a fost promulgată de Președinta Republicii Moldova și a fost trimisă spre reexaminare Parlamentului.

În timp ce evaluarea performanțelor actorilor din sectorul justiției a devenit un subiect omniprezent în societatea noastră, mecanismele de evaluare sunt deseori realizate superficial, fără a reflecta clar motivele evaluării și modul în care evaluarea promovează aspectul de integritate și profesionalism.

Integritate ori este, ori nu-i. Ea nu se punctează

Actualmente, în sistemul instanțelor judecătorești și organelor procuraturii, verificarea integrității, profesionalismului și eticii are loc prin intermediul organelor de autoadministrare – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și colegiilor specializate aflate în subordinea acestora. De asemenea, Autoritatea Națională de Integritate verifică integritatea și interesele personale ale judecătorilor/procurorilor, membrilor CSM/CSP și a organelor din subordinea acestora. Această formulă de verificare a integrității profesionalismului și eticii actorilor implicați în actul justiției s-a dovedit a fi însă ineficientă. Mai mult decât atât, integritatea în cadrul acestui sistem este tratată drept un criteriu de evaluare și nu de admisibilitate, iar șansele ca un judecător să fie verificat sub aspectul integrității la una dintre etapele carierii (accedere în funcție, transfer sau promovare în funcție administrativă) sunt egale cu 0,006%.

Evaluarea extraordinară în sectorul justiției este un procedeu unic

Evaluarea extraordinară presupune un mecanism de evaluare a integrității, eticii și profesionalismului actorilor din sectorul justiției diferit de cele existente la moment în Republica Moldova.

Un astfel de exercițiu presupune (a) criterii de evaluare și proceduri distincte de cele deja existente; (b) asigurarea unei integrități instituționale ale organelor implicate în procesul de evaluare, dar și (c) o implicare vastă a organelor de autoadministrare CSM și CSP în vederea acumulării și furnizării informațiilor relevante referitoare la persoanele supuse evaluării.

Reieșind din experiența altor state care au implementat mecanisme de evaluare extraordinară, cum ar fi Georgia, Ucraina și Albania, succesul acestui procedeu depinde în mare parte de cadrul instituțional creat pentru a asigura evaluarea extraordinară, garantarea independenței organelor implicate în acest proces, corespunderea mecanismului cu prevederile legii supreme, dar și cu recomandările Comisiei de la Veneția. La acest capitol, deși Georgia și Ucraina au reușit să implementeze mecanisme de evaluare extraordinară relativ eficiente, exemplul Albaniei este totuși considerat la moment cel mai complex și cu rezultate în linii mari pozitive.

Implementarea în Republica Moldova a unui mecanism similar este condiționată de (a) existența voinței politice prin urmare a unui consens larg în Parlament pentru inițierea procesului de evaluare extraordinară; (b) disponibilitatea partenerilor de dezvoltare de a ajuta autoritățile naționale în elaborarea și implementarea mecanismului, dar și (c) disponibilitatea de resurse umane și financiare suficiente.

Sistemul și etapele principale ale evaluării extraordinare

Dacă ar fi să ne referim la cadrul instituțional necesar pentru implementarea evaluării extraordinare a actorilor din sectorul justiției în Republica Moldova, acesta ar putea include mai multe nivele decizionale și anume:

1. Misiune Internațională de Monitorizare, responsabilă de selectarea membrilor Comisiei de Evaluare, Colegiilor de Evaluare și a Colegiului Special de Apel;
2. Comisie de Evaluare, formată din patru Colegii de Evaluare, responsabilă de elaborarea dosarului persoanei supuse evaluării. Comisia de Evaluare va dispune de dreptul de a solicita informații adiționale privind subiectul evaluării de la toate instituțiile relevante;
3. Colegiu Special de Apel, responsabil de judecarea contestațiilor contra hotărârilor Comisiei de Evaluare

În vederea asigurării unei balanțe corecte în procesul de evaluare extraordinară a actorilor din sectorul justiției, în acest proces ar trebui incluse, pe de o parte, organele de autoadministrare CSM și CSP și, pe de altă parte, Parlamentul, Guvernul și societatea civilă. Iar raportat la subiecții supuși evaluării, în cazul Republicii Moldova considerăm oportună desfășurarea evaluării în trei etape.

Prima etapă, este evaluarea membrilor organelor de autoadministrare (CSM și CSP), președintelui, vicepreședintelui și judecătorilor Curții Supreme de Justiție (CSJ), Procurorului General (PG) și adjuncților acestuia precum și a procurorilor șefi ai subdiviziunilor teritoriale ale Procuraturii, procurorului-șef, adjuncților și procurorilor din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a directorului și vicedirectorilor Centrului Național Anticorupție (CNA), a membrilor Consiliului de Integritate, a directorului și vicedirectorului Autorității Naționale de Integritate (ANI), precum și a directorului, directorului adjunct și a membrilor Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ).

A doua etapă, presupune evaluarea președinților, vicepreședinților și a judecătorilor Curților de Apel și a instanțelor de fond, a membrilor Colegiilor specializate din cadrul CSM și CSP, inspectorilor Inspecției procurorilor și a judecătorilor, procurorilor din cadrul PG, inspectorilor de integritate din cadrul ANI.

A treia etapă va include evaluarea judecătorilor și procurorilor care nu au fost evaluați în primele două etape și altor actori din cadrul sistemului de justiție și integritate, funcționari publici cu statut special.

Această structură a subiecților supuși evaluării la o etapă mai avansată de implementare a mecanismului ar putea fi completată și cu rudele apropiate ale actorilor din sectorul justiției în contextul verificării integrității actorilor în cauză.

Criteriile de evaluare extraordinară

Evaluarea extraordinară a actorilor din sectorul justiției ar urma să se axeze pe două criterii de bază: (a) integritatea, care include verificarea stilului de viață, corespunderea averilor declarate cu cele real deținute, respectarea conduitei și eticii profesionale și (b) aptitudinile profesionale, care urmează a fi verificate prin intermediul capacităților profesionale de motivare, justificare și soluționare a cauzelor complexe, precum și nivelului de performanțe.

În loc de concluzii ...

Implementarea corectă a mecanismului de evaluare extraordinară ar putea contribui considerabil la ameliorarea și chiar depășirea problemelor extraordinare și perpetue deja din sectorul justiției, cauzate în mare parte de lipsa de integritate, independență, dar și profesionalism a unor actori ai sistemului.

Totodată, evaluarea extraordinară este o soluție unică și necesară pentru resetarea sistemului justiției din Republica Moldova. Ea poate fi aplicată doar o singură dată. În același timp, este important de gestionat bine așteptările. Acest procedeu nu este neapărat o soluție universală a tuturor problemelor cu care se confruntă sectorul justiției la momentul actual. Cel mai probabil, rezultatele acestui proces nu se vor resimți imediat, iar primele acțiuni de evaluare vor întâmpina rezistență acerbă din partea actorilor vizați, fiind invocate multiple motive, precum crearea unui volum foarte mare de cauze pendinte, blocarea justiției din Moldova, lipsa efectivă a accesului la justiției sau posturi vacante multiple în rândul judecătorilor și procurorilor. Aceste, dar și alte riscuri și constrângeri, pot fi remediate prin acțiuni preliminare de pregătire a procesului, inclusiv prin creșterea numărului de absolvenți ai Institutul Național al Justiției, introducerea unei evaluări ex-ante a candidaților pentru poziția de audient în cadrul INJ, evaluarea etapizată a judecătorilor, procurorilor și altor actori din sectorul justiției, evitând astfel blocarea CSJ, a PG sau a procuraturilor specializate, precum și facilitarea accesului la poziția de judecător la CSJ, prin ajustarea cerințelor de eligibilitate.

Datorită complexității și interesului sporit față de procesul de evaluare extraordinară din justiție, este important de asigurat o comunicare eficientă și pro-activă. Aceasta va implica consultări largi și un exercițiu amplu de pregătire, testare a breșelor, dar și a limitărilor noului mecanism. Toate acestea trebuie să fie asigurate înainte de inițierea propriu-zisă a procesului de evaluare extraordinară. Mecanismul trebuie bine explicat cetățenilor, dar și actorilor integri din cadrul sistemului justiției, care ar putea fi principalii promotori ai evaluării extraordinare, dar și cei care vor fi nevoiți să preia sarcini suplimentare de examinare a cauzelor.
---
Ecaterina Popșoi este expertă în cadrul Programului Justiție și Stat de Drept al Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Cătălina Ceban este stagiară în cadrul programului #StagiuIPRE2021 și a inițiativei #BeTheChange a Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Cătălina este masterandă la Universitatea din Varșovia (UW).
---
Acest Comentariu este realizat în cadrul proiectului „Noi și Europa – Analiza relațiilor moldo-europene prin intermediul produselor media și analitice inovative”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu IPN, Radio Chișinău și ZUGO, cu susținerea Fundației Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în acest comentariu aparțin autorilor.