Totodată, în apa din majoritatea localităților se atestă cantități ridicate de nitrați, bor, fluor sau amoniu. Autoritățile intenționează să schimbe situația până în 2025, prin intermediul Programului Național pentru implementarea obiectivelor stabilite în temeiul Protocolului privind Apa și Sănătatea în Republica Moldova (2016-2025), care a fost lansat oficial, marți, la Chișinău, transmite IPN.

Ministrul sănătății, Ruxanda Glavan, a declarat în cadrul evenimentului că adoptarea Programului Național a fost dictată de angajamentul național asumat de Republica Moldova referitor la ratificarea Protocolului privind Apa și Sănătatea, dar mai ales de situația precară și problemele existente în acest domeniu. Neconformitatea apei de băut este una din principalele cauze care determină morbiditatea populației cu infecții diareice acute, hepatită virală A, boli cronice digestive etc.

„Pentru partenerii internaționali adoptarea acestui document prezintă un semn că țara și-a înțeles misiunea. Era absolut imperios să demonstrăm partenerilor internaționali că știm unde vrem să ajungem, că avem un plan de acțiuni și în baza acestuia să le solicităm asistență, inclusiv financiară”, a spus ministrul sănătății. Ruxanda Glavan a precizat că pentru implementarea Planului Național este nevoie de circa unsprezece miliarde de lei, dintre care aproape două miliarde trebuie să fie identificate din bugetul de stat. Restul banilor vor fi obținuți datorită sprijinului partenerilor internaționali.

„S-a muncit timp de patru ani pentru elaborarea acestui document strategic, prin intermediul căruia ne-am propus ca până în anul 2025 să creăm condiții pentru furnizarea apei de calitate în toate instituțiile pentru copii, să fie reduse cu 20% probele neconforme de apă la parametrii chimici de bază și până la 5% la parametrii microbiologici. Un alt obiectiv este reducerea cu 20% a izbucnirilor epidemice prin boli infecțioase, situație care, din păcate, mai persistă în Republica Moldova. În prezent 85% din instituțiile pentru copii sunt conectate la apă”, a menționat Ruxanda Glavan.

Ministrul mediului, Valeriu Munteanu, a spus că procentul populației care are acces la apă potabilă, nu și la canalizare este foarte mare, iar această discrepanță creează alte probleme ce țin deja de poluarea mediului. Sistemele de canalizare sunt mai costisitoare de trei-patru ori decât cele de apă și este nevoie, respectiv, de investiții mai mari. Pe parcursul anilor următori este nevoie de contribuție și din partea Moldovei, măcar 15-20%. În caz contrar, nici partenerii externi nu vor veni cu investiții. Ministrul mediului a remarcat că procentul populației care consumă apă din fântânile de mină este de circa 40% și este dificil să se spună că apele din aceste fântâni corespund parametrilor de calitate, având în vedere că practic în preajma fiecărei fântâni se află depozite sau grajduri. Mai există și problema secării fântânilor pe perioada verii în multe localități. 

Natalya Nikiforova, care a reprezentat Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, a spus că efortul depus la elaborarea Programului Național pentru implementarea obiectivelor stabilite în temeiul Protocolului privind Apa și Sănătatea demonstrează deschiderea Guvernului Republicii Moldova față de realizarea în particular a țintei numărul șase din cadrul Protocolului, care se referă la apă curată și sanitație sigură.

„Vreau să menționez că această abordare inovativă a Republicii Moldova a fost preluată ca experiență și de alte țări. Este îmbucurător faptul că țări precum Norvegia au implementat deja un plan de acțiuni similar cu Protocolul privind Apa și Sănătatea al Republicii Moldova. Știu că a fost nevoie de timp pentru a elabora, promova și asigura adoptarea acestui Plan Național, dar acum trebuie să ne asigurăm ca implementarea acestuia să aducă rezultate. Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite intenționează să susțină și în continuare Republica Moldova în implementarea Protocolului privind Apa și Sănătatea”, a subliniat Natalya Nikiforova.

Printre primele acțiuni ale Programului Național țin de construcția sau modernizarea stațiilor de tratare a apei în Cahul, Fălești, Soroca, Nisporeni și municipiul Chișinău.