Această realizare științifică se datorează colaborării cu Centrul Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie/International Centre for Genetic Engineering and Biotechnology (ICGEB). Pentru secvențierea completă a genomului viral SARS-CoV-2, la ICGEB au fost trimise șapte probe, selectate de la pacienți cu diferite forme clinice, din diverse zone geografice ale țării, dintre care patru au fost secvențiate complet.

În cadrul unei tele-conferințe, organizate de Departamentul cercetare al USMF, academicianul Stanislav Groppa, prorector pentru activitatea de cercetare, a declarat că actuala pandemie este provocată de SARS-CoV-2, fiind vorba despre o continuitate a proceselor pornite în decembrie în China, apoi în Europa, iar ulterior a cuprins tot globul pământesc. „Ultimele cifre ne vorbesc că astăzi, în Republica Moldova, avem 46 796 de îmbolnăviri. Avem, cu regret, 1 211 decese. Zilnic avem noi pacienți care suferă de această maladie”, a notat academicianul.

Stanislav Groppa a precizat că inițial a existat posibilitatea de a monitoriza procesul de transmitere a virusului, prin îndeplinirea acelor anchete epidemiologice. Ulterior s-a observat o transmitere comunitară destul de extinsă, iar procesul de monitorizare a devenit destul de complex. „S-a observat că virusul în cauză are o particularitate deosebită. Este de o dimensiune cu mult mai mare decât virusurile pe care le cunoaștem până azi, fie gripali sau de altfel. S-a observat că sunt patru gene, care apreciază starea și comportamentul acestui virus”, explică prorectorul.

Potrivit lui, secvențierea genomică oferă o posibilitatea de a cunoaște structura virusului, de a urmări evoluția lui. Or, trecând printr-un proces de transmitere populațional, virusul se modifică. Totodată, acest lucru permite să fie văzut care a fost traseul. „Vom putea urmări diversitatea genetică a virusului – oare cum se modifică? În Republica Moldova suntem un pic mai diferiți, comparativ cu alte țări, din considerente că procesele populaționale de migrație în Republica Moldova sunt mai mari. Concetățenii noștri activează și lucrează în diferite zone geografice, se reîntorc purtând anumite tulpini ale virusului dat. Este problema comportamentului în procesul de toamnă-iarnă și implicarea, asocierea cu alte diferite infecții. Am putea vorbi și despre mutația, ca să facă astfel încât oamenii infectați să dezvolte o reîmbolnăvire”, a mai spus Stanislav Groppa. 

Șefa Catedrei de epidemiologie de la USMF, Angela Paraschiv, a precizat că Republica Moldova se află pe locul șapte privind morbiditatea prin COVID-19, aceasta fiind practic de două ori mai mare comparativ cu România și de 14 ori mai mare comparativ cu așa state ca Letonia, Lituania, unde se înregistrează cel mai jos nivel al morbidității. În ce privește mortalitatea asociată noului coronavirus, Republica Moldova se situează pe locul 12 în Europa, având un nivel puțin mai sporit comparativ cu România. State ca Belgia, Spania, Italia,  chiar dacă înregistrau o rată joasă de morbiditate, la capitolul mortalității se situează practic în topul clasamentelor, a menționat Angela Paraschiv.

Profesorul a precizat că majoritatea persoanelor infectate cu COVID-19 sunt din regiunile urbane, fapt determinat de aglomerațiile din orașe. Cazurile de infectare s-au înregistrat în toate categoriile de vârstă, inclusiv și la copii cu vârsta de până la 12 ani. Totuși, cel mai înalt risc îl prezintă persoanele de după 40 de ani, iar cele mai multe cazuri sunt înregistrate la persoane cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani. Cele mai multe cazuri de deces au fost înregistrate la pacienți cu vârsta cuprinsă între 70 și 79 de ani. Chiar dacă la nivel mondial sunt raportate mai multe cazuri de infectare în rândul bărbaților, în Republica Moldova mai afectate sunt femeile. 

Liderul grupului de cercetători din cadrul Laboratorului de Virusologie Moleculară al ICGEB, profesorul Alessandro Marcello, care a oferit suport  USMF în cercetări, a declarat că SARS-CoV-2 este un virus care evoluează lent. „Este important de înțeles că vorbim despre exact aceeași tulpină care suferă mutații și pe baza mutațiilor vorbim de clustere, iar comparativ cu forma inițială, provenită din China, virusul pe car l-am depistat și secvențiat noi este cu o diferență foarte mică”, a notat profesorul.

Prezent la eveniment, rectorul USMF, Emil Ceban, a menționat că a fost creată o platformă de activitate-cercetare COVID-19, iar cu ajutorul profesorului Alessandro Marcello, astăzi sunt prezentate primele rezultate. „Aceste rezultate deschid perspective noi și vor genera proiecte noi de cercetare, atât naționale, cât și internaționale, strategii pentru tinerii cercetători”, a mai spus rectorul.