Într-o conferință de presă, avocatul Promo-LEX, Pavel Cazacu, a declarat că instanța de apel de la Bălți a emis decizia pe 8 aprilie. Astfel, a fost menținută sentința Judecătoriei Soroca din 5 august 2020, ea fiind una definitivă și susceptibilă de executare. Însă, condamnatul are posibilitatea să o conteste cu recurs la Curtea Supremă de Justiție. Instanța de judecată a admis integral acțiunea civilă și a dispus încasarea în beneficiul celor două victime a sumei de 20 de mii de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Fostul colaborator al miliției transnistrene a fost condamnat pentru infracțiunile de violare de domiciliu, răpire și acte de tortură în privința a doi locuitori ai raionului Florești. Cazul a avut loc în noaptea de 8 spre 9 aprilie 2015, fiind implicați mai mulți angajați ai miliției transnistrene.

Potrivit avocatului, până în ianuarie 2020, cauza penală intentată de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova a fost suspendată pentru că învinuiții se eschivau de la urmărirea penală. În ianuarie 2020 cauza penală a fost reluată odată ce autoritățile constituționale au reușit să-l rețină pe unul dintre învinuiți. Pe 20 martie 2020, cauza penală a fost înregistrată pe rol în instanța de judecată și examinată în fond cu pronunțarea sentinței motivate la 5 august 2020. Sentința primei instanțe a fost contestată.

„Această sentință de condamnare demonstrează tuturor, atât autorităților constituționale, că se poate. Pot fi combătute abuzurile grave, poate fi realizată o anchetă eficientă, iar persoanele responsabile pedepsite corespunzător. Dar mai ales este important că dă o speranță victimelor torturii și altor abuzuri grave că drepturile lor vor fi remediate, iar persoanele responsabile vor fi trase la răspundere într-un final”, a notat Pavel Cazacu.

Directorul executiv al Promo-LEX, Ion Manole, a declarat că fenomenul răpirii l-a cunoscut din perioada anilor 200-2001, când s-a ciocnit cu primul caz, și de atunci aceste cazuri au continuat. Mai mult, acest fenomen s-a transformat, având loc pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale cu implicarea angajaților Ministerului Afacerilor Interne. Însă, numărul a astfel de cazuri nu este cunoscut pe motiv că multe dintre ele au avut loc printr-o „colaborare între MAI și așa-zisele structuri din stânga Nistrului”. Potrivit lui, cazurile de răpire se cifrează la zeci.