Aceste alegeri vor avea loc într-un context internațional tulbure, cu conflictul ruso-ucrainean intrând în cel de-al treilea an de ostilități și cu războiul dintre Hamas și Israel în plină desfășurare, relatează news.ro.

Potrivit observatorilor, aceste scrutine vor fi, de asemenea, supuse riscului de dezinformare și de manipulare cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de țară.

STATELE UNITE - REVANȘA?

La 5 noiembrie 2024, zeci de milioane de americani se vor prezenta la urne pentru a-și desemna "marii electori", responsabili de alegerea locatarului de la Casa Albă.

Acest al 60-lea scrutin prezidențial american, unul dintre cele mai disputate, va avea probabil un aer de déja-vu, cu o refacere așteptată a competiției din 2020 între actualul președinte democrat Joe Biden, în vârstă de 81 de ani, și predecesorul său republican, Donald Trump, acum în vârstă de 77 de ani. Posibila ciocnire a veteranilor va fi analizată cu atenție, după controversele și informațiile false care au înconjurat alegerile prezidențiale din 2020. Trump nu și-a recunoscut niciodată înfrângerea, iar un număr de americani consideră că votul le-a fost "furat".

În plus, Congresul a aprobat la 14 decembrie deschiderea oficială a unei anchete pentru destituirea lui Biden, motivată de afacerile controversate ale fiului său în în străinătate, care nu are practic nicio șansă de reușită.

RUSIA - OPOZIȚIE REDUSĂ LA TĂCERE

Fără surpriză, Vladimir Putin a anunțat la 8 decembrie că va candida pentru propria succesiune la alegerile prezidențiale din martie. Omul care conduce Rusia de 23 de ani a modificat Constituția în 2020, în așa fel încât i-ar permite să rămână la putere până în 2036, depășindu-l pe Iosif Stalin în ceea ce privește longevitatea la Kremlin.

În ultimii ani, opoziția rusă și societatea civilă au fost amuțite pe fondul conflictului din Ucraina: principalii opozanți politici sunt fie exilați, fie încarcerați, precum Aleksei Navalnîi, inamicul numărul unu al Kremlinului, dus zilele acestea, fără știrea rudelor, în Arctica.  Alții au murit sau au fost reduși la tăcere fizic.

INDIA - APROAPE UN MILIARD DE ALEGĂTORI

Aproximativ 945 de milioane de indieni sunt chemați la urne în luna mai pentru alegerile generale din această țară, care în 2023 a devenit cea mai populată din lume, înaintea Chinei.

Se așteaptă ca BJP, partidul premierului Narendra Modi, aflat la putere din 2014, să câștige scrutinul, naționalismul său fiind atractiv pentru majoritatea hindusă. Aceste alegeri vor avea loc în contextul în care drepturile politice și libertățile civile sunt în declin, potrivit ONG-ului Freedom House.

Condus de Rahul Gandhi, Partidul Congresului, cândva dominant, dar acum devenit o forță slăbită, a încercat să formeze o mare coaliție cu partidele disparate ale opoziției regionale pentru a-l contesta pe Modi.

UE - UN URIAȘ SCRUTIN TRANSNAȚIONAL

Peste 400 de milioane de alegători din 27 de țări europene își vor desemna cei 720 de europarlamentari la începutul lunii iunie, în cadrul unui uriaș scrutin transnațional. Acesta ar putea fi marcat de un nou avânt al forțelor eurosceptice, așa cum a demonstrat triumful partidului de extremă dreapta, islamofob, PVV în alegerile parlamentare din Olanda.

Aceste alegeri vor avea loc într-un moment în care imigrația este subiectul unor dezbateri aprinse în mai multe țări ale UE, iar portofelele europenilor au fost afectate puternic de inflație.

MEXIC - UN ȘOC FEMININ

O femeie ar putea deveni pentru prima dată președinte al Mexicului, în luna iunie, un simbol important într-o țară care înregistrează mii de crime cu victime femei în fiecare an.

Două femei sunt favorite pentru a-i succeda lui Andres Manuel Lopez Obrador: Claudia Sheinbaum, fostă primăriță a orașului Mexico, din partea partidului Morena (stânga), aflat la putere, cu un avans considerabil în sondaje, și senatoarea Xochitl Galvez, din partea Frontului, care grupează trei partide de opoziție.

IRAN - UMBRA MAHSEI AMINI 

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 martie în Iran, la 18 luni de la moartea lMahsEI Amini. Moartea acestei tinere kurde, după ce a fost oprită de poliție pentru că purta un nepotrivit vălul, a declanșat luni de demonstrații masive împotriva liderilor politici și religioși, o mișcare care a fost aspru reprimată, cu sute de morți și mii de arestări.

Precedentele alegeri din 2020 au fost marcate de descalificarea în masă a candidaților reformiști și moderați, reducând practic alegerile la o competiție între conservatori și ultraconservatori.

SENEGAL - ALEGERI SUB TENSIUNE

În timp ce 12 alegeri prezidențiale sunt programate pentru 2024 în Africa, scena a opt lovituri de stat în trei ani, alegerile din Senegal, programate pentru 25 februarie, ar putea fi pline de tensiuni.

Președintele Macky Sall, aflat la putere din 2012, l-a desemnat în septembrie pe premierul său Amadou Ba drept candidat al taberei sale, o alegere care a fost contestată pe plan intern.

În opoziție, candidatura lui Ousmane Sonko, clasat al treilea la alegerile prezidențiale din 2019, este încă în aer. La 14 decembrie, justiția senegaleză a ordonat repunerea sa pe listele electorale, o nouă turnură în bătălia juridică dintre el și stat, marcată de mai multe episoade de proteste și violențe mortale. Opozantul, aflat în închisoare din iulie pentru "apel la insurecție", urma să își adune sponsorii și să își depună candidatura la alegerile prezidențiale înainte de 26 decembrie, o cursă contra cronometru, mai ales că avocații statului și-au anunțat intenția de a depune recurs la Curtea Supremă. Sonko a denunțat un "complot" pentru a-i torpila candidatura, ceea ce guvernul neagă.

VENEZUELA - MAI ARE ȘANSE OPOZIȚIA? 

În Venezuela, implicată într-o gravă criză politică și economică care a împins peste șapte milioane de persoane în exil, socialistul Nicolas Maduro, succesorul lui Hugo Chavez (1999-2013), vizează un al treilea mandat în a doua jumătate a anului 2024.

Realegerea sa în 2018, considerată pe scară largă ca fiind frauduloasă, nu a fost recunoscută de multe țări, inclusiv de Statele Unite.

O mare parte a opoziției, mult timp divizată, s-a unit în spatele liberalei Maria Corina Machado, în pofida neeligibilității sale.

Statele Unite, care în octombrie au relaxat pentru șase luni embargoul petrolier asupra Venezuelei, deținătoarea celor mai mari rezerve de aur negru din lume, cer ridicarea ineligibilității opozanților, inclusiv a Mariei Corina Machado.