Prețurile de referință ale permiselor pentru carbon din Uniunea Europeană au urcat marți dimineață cu 1,3%, la 50,05 euro pe tonă, cel mai ridicat nivel din 2005, când a fost lansat sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Acesta este principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor și companiilor aeriene europene să achiziționeze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacționabile scade de la an la an.

Comisia Europeană va propune în iunie o reformă majoră a ETS, având în vedere obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, plus obiectivul intermediar al diminuării emisiilor poluante cu cel puțin 55% până în 2030, față de nivelul anului 1990.

Ulterior, prețurile de referință ale permiselor pentru carbon din Uniunea Europeană au scăzut și se tranzacționau la 49,46 euro pe tonă. Conform datelor Refinitiv, contractele permiselor pentru carbon pentru decembrie 2021 au urcat cu 14,7% în aprilie și cu 49,2% de la începutul anului.

Luna trecută, prețul carbonului în UE a crescut la nivelul record de 47 euro pe tonă, după acordul privind Legea europeană a climei, unul dintre elementele-cheie ale Pactului verde european. Legea consacră angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și obiectivul intermediar de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

"Există o serie de factori care au dus la creșterea prețurilor până la acest nivel: sprijinul politic pentru noile obiective climatice ale UE, cererea solidă din partea investitorilor pe fondul creșterii prețurilor și estimările analiștilor privind continuarea majorării prețurilor în următorii ani", a declarat analistul Refinitiv Ingvild Sorhus pentru Reuters.

Acesta a adăugat că nivelul scăzut al capacităților de stocare a gazelor naturale din Europa afectează prețul carbonului în UE.

Pentru a ajuta companiile europene să rămână competitive, în contextul costurilor mai ridicate ale permiselor pentru carbon, Bruxelles-ul intenționează să introducă taxe pe carbon la importurile de bunuri poluante de peste hotare.

Și directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a cerut G20 să adopte un preț minim pentru dioxidul de carbon, pentru a ajuta la încheierea unui acord pentru stabilirea prețului carbonului, esențial pentru combaterea schimbărilor climatice.

Conform șefului FMI, schimbările climatice provoacă riscuri uriașe la adresa dezvoltării economice, dar oferă de asemenea "oportunități incredibile pentru investiții modelatoare și locuri de muncă ecologice".

Un preț eficient pentru dioxidul de carbon este necesar pentru a ne asigura că emisiile globale de carbon sunt reduse conform obiectivelor din 2015 ale Acordului privind clima de la Paris, fiind deja implementate 60 de scheme privind prețul dioxidului de carbon. Dar prețul mediu global pentru dioxidul de carbon, care se situează în prezent la doi dolari pe tonă, trebuie să ajungă la 75 dolari pe tonă până în 2030, pentru a reduce emisiile conform obiectivelor, a declarat Georgieva.

"Din cauza nevoii urgente de a acționa rapid, propunem un preț minim pentru dioxidul de carbon la nivel internațional în cazul marilor emițători de gaze cu efect de seră, cum ar fi G20. Concentrarea pe un preț minim în rândul unui grup redus de mari emițători ar putea facilita un acord, acoperind 80% din emisiile globale", a explicat șeful FMI.

Un preț minim pentru dioxidul de carbon ar trebui să includă prețuri diferențiate pentru țările cu nivel diferit de dezvoltare economică și ar putea fi implementat prin sisteme de comercializare a certificatelor de emisii, taxe pe emisiile de dioxid de carbon sau alte măsuri, a apreciat Georgieva.

G20 este grupul celor 20 de economii dezvoltate și emergente.