Președintele Emmanuel Macron recunoaște că armata franceză l-a torturat și asasinat pe militantul algerian Ali Boumendjel în 1957, în timpul războiului din Algeria
-
03 Martie 2021 12:22
Președintele Emmanuel Macron a recunoscut marți "în numele Franței" că armata franceză l-a "torturat și asasinat" pe liderul naționalist algerian Ali Boumendjel în 1957, în timpul războiului din Algeria, transmite AFP, potrivit Agerpres.
Gestul de reconciliere recomandat de raportul istoricului Benjamin Stora "nu este un act izolat", a promis Macron. "Nicio crimă, nicio atrocitate, indiferent de cine a fost comisă în timpul Războiului din Algeria nu poate fi nici scuzată, nici trecută sub tăcere", a adăugat președintele.
Macron este primul șef de stat francez născut după războiul din 1954-1962 în urma căruia Algeria a devenit independentă de Franța, fosta putere colonială. El a promis că va face "gesturi simbolice" pentru reconcilierea bilaterală, dar a exclus orice "căință" și "scuze".
Președintele i-a primit marți pe nepoții lui Boumendjel pentru a-i anunța personal despre recunoașterea crimei.
La vremea respectivă, pentru a explica moartea cunoscutului avocat s-a înscenat o sinucidere. Comunicatul președinției franceze arată clar că "în toiul bătăliei pentru Alger, el a fost arestat de armata franceză, închis în secret, torturat, apoi asasinat în 23 martie 1957". Documentul mai precizează că în 2000, Paul Aussaresses, fost șef al serviciilor de informații din Alger, "a recunoscut că a ordonat unuia din subordonați să îl ucidă (pe Boumendjel) și să însceneze crima ca sinucidere".
"Astăzi, președintele Republicii i-a primit la Palatul Elysee pe patru nepoți ai lui Ali Boumendjel pentru a le spune, în numele Franței, ceea ce Malika Boumendjel (văduva avocatului, decedată recent - n. red.) ar fi dorit să audă: Ali Boumendjel nu s-a sinucis. A fost torturat, apoi asasinat", adaugă președinția.
Raportul Stora despre colonizarea Algeriei și războiul de independență, prezentat în 20 ianuarie, a fost criticat pentru că nu recomandă și prezentarea de scuze din partea Franței. Organizația Mujahedinilor, reprezentantă a foștilor combatanți algerieni, l-a acuzat pe autor că "a trecut sub tăcere crimele coloniale" franceze. Comitetul Național Harki, al foștilor combatanți auxiliari algerieni din armata franceză, consideră că documentul este "minimalist" și cere Franței să recunoască "abandonarea și masacrarea" căreia i-au căzut victime camarazii lor după armistițiul din 19 martie 1962.
Reconcilierea între Paris și Alger trebuie să fie reciprocă și să nu reprezinte "nici negare, nici căință", a apreciat marți ambasadorul francez în Algeria, Francois Gouyette, într-un interviu acordat cotidianul algerian francofon L'Expression.
Președintele Algeriei, Abdelmadjid Tebboune, declarase luni seara că "nu vom prefera bunele relații în detrimentul istoriei și memoriei, dar problemele se rezolvă cu calm, nu cu sloganuri".
Macron și Tebboune s-au angajat să colaboreze la "reconcilierea memoriilor" înaintea celei de-a 60-a aniversări a independenței Algeriei, anul viitor.