„În Basarabia s-a vorbit în limba română în graiul ei moldovenesc, cum în Ardeal s-a vorbit limba română în graiul ardelenesc sau în Oltenia s-a vorbit limba română în graiul ei oltenesc. Toate aceste lucruri sunt firești și le găsim și la germani, și la italieni, și în alte părți ale Europei”, explică președintele Academiei Române.

Ioan-Aurel Pop spune că, astăzi, a crea acest curent numit „moldovenist”, din dorința de a întări statalitatea R. Moldova, este o greșeală fundamentală, argumentând prin prisma simbolului Mihai Eminescu, ca simbol al românilor de pretutindeni, el fiind moldovean născut în provincia numită Moldova, dar și a sensului termenului de român, oferită de savanți, cronicari moldoveni din toată Moldova, atât din dreapta, cât și din stânga Nistrului.

„Să fii moldovean și român nu este o contradicție. Din punct de vedere regional sunt moldovean, din punct de vedere național sunt român. Din punct de vedere regional sunt bavarez, iar din punct de vedere național sunt german. Ați auzit vreodată în Austria să se predea limba austriacă?”, se întreabă istoricul.

Academicianul mai spune că „moldovenismul” mai persistă în R. Moldova din cauza că în Basarabia, s-a creat un sistem de educație care, după al doilea război mondial, a fost aservit politicului într-o asemenea măsură, încât minciunile au ajuns să treacă drept adevăruri.  

„Regimul de la Moscova și-a creat o elită proprie de funcționari, militari, oameni de partid, iar educația aceasta a produs roade, Adică mai trăiesc unii care sunt robii unei asemenea ideologii bine gândite. Pe de altă parte, nici regimul actual din Federația Rusă nu este pasiv. Se lucrează pentru a-și păstra dominația”, mai spune Ioan-Aurel Pop.