UE a desemnat anul trecut Ucraina și Moldova drept țări candidate oficiale, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. De atunci, Metsola a cerut cu insistență ca negocierile oficiale de aderare să înceapă în acest an.

Liderii UE urmează să decidă dacă vor deschide oficial negocierile de aderare a Ucrainei și a Republicii Moldova în cadrul unui summit din decembrie, după ce vor analiza un raport foarte așteptat al Comisiei Europene, care va oferi o actualizare a situației tuturor țărilor care încă așteaptă în antecamera UE.

„Nu faceți nicio greșeală: Din punct de vedere politic, dacă o țară privește spre Europa, atunci Europa ar trebui să își deschidă larg ușile”, a declarat Metsola pentru POLITICO într-un interviu acordat în biroul său de la etajul nouă al Parlamentului de la Bruxelles.

Politicianul de centru-dreapta a sugerat că o serie de avantaje ar putea fi oferite țărilor aflate în pragul aderării, de la avantaje pe piața unică până la implicarea în programul Erasmus pentru tineret.

„Putem merge chiar mai departe, având membri observatori în acest Parlament – acestea sunt lucruri care contează pentru un popor”, a spus ea. „Depinde de ce se va întâmpla în decembrie”.

Metsola, care, la 44 de ani, este cel mai tânăr președinte al Parlamentului, a fost primul lider UE care a vizitat Kievul, întâlnindu-se cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe 1 aprilie anul trecut.

„Extinderea a fost întotdeauna cel mai puternic instrument geopolitic al Uniunii Europene”, a declarat Metsola.

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a ținut recent prima pagină a ziarelor declarând într-un interviu că corupția galopantă din Ucraina ar trebui să facă UE să se gândească de două ori înainte de a permite aderarea țării.

Întrebat despre riscul de a da speranțe false că Ucraina ar putea adera la UE mai repede decât este realist, Metsola a spus: „Fiecare țară are propriul său drum”, menționând că țara sa, Malta, a avut nevoie de un deceniu pentru a intra în UE.

Ea s-a concentrat asupra pregătirilor pe care UE trebuie să le facă pentru a permite aderarea Ucrainei, menționând: „Nu subestimați efectul transformator al statutului de țară candidată”.

În ceea ce privește potențialii membri observatori ai Parlamentului European, ea a spus că va trebui să țină legătura cu grupurile politice ale Parlamentului și să ia în considerare posibilitatea de a face aceeași ofertă celor șase țări candidate din Balcanii de Vest care așteaptă, de asemenea, să adere la UE.

Eurodeputații observatori pentru Ucraina și Moldova nu ar avea drept de vot și ar fi nominalizați și nu aleși, dar ar avea locuri în cadrul instituției, care, în orice caz, va crește de la 705 la 720 de membri după alegerile europene din iunie 2024. „Va trebui să vedem când se va întâmpla acest lucru, în ce moment devin ei eligibili pentru asta”, a spus Metsola.

Conform regulilor Parlamentului, doar atunci când un tratat de aderare formal este semnat, deputații observatori își pot ocupa locurile, ceea ce înseamnă că acest lucru ar putea fi încă la câțiva ani distanță.

Marți, Zelenski a oferit o actualizare a reformelor interne ale țării sale pe X: „Aceasta este o prioritate de top pentru Ucraina – să fim pregătiți pentru decizia politică de a începe negocierile de aderare a Ucrainei la UE în acest an. Și sper că același lucru se poate spune și despre Uniunea Europeană. Am pus o bază solidă pentru acest lucru”.