Atentatul de miercuri, 7 ianuarie, de la Paris, este cel mai sângeros din Franța, din ultimii 50 de ani, titrează Le Monde. Comunitatea internațională și-a multiplicat mesajele de sprijin față de Franța, notează Rador.

De la Barack Obama, la Vladimir Putin, de la Angela Merkel, la David Cameron, liderii lumii au reacționat pentru a condamna atentatul și au făcut apel la continuarea luptei contra terorismului, scrie EU Observer. Italia a ridicat gradul de alertă, iar în Spania, sediul principal al ziarului El Pais de la Madrid a fost evacuat, miercuri după-amiază, din cauza unui pachet suspect, care până la urmă s-a dovedit a nu fi periculos, informează El Pais. Guvernul iberic a declarat că Spania apără “cu mai multă forță ca oricând libertatea presei, ca un drept fundamental și inalienabil”, scrie ziarul de la Madrid. Portugalia, Bulgaria, Cehia, România, Finlanda, și organizații precum OSCE, și-au exprimat, de asemenea, indignarea și sprijinul. Amnesty International a numit acest moment “o zi neagră pentru libertatea de exprimare”, subliniază Liberation. “Un atac barbar ca acesta este un caz fără precedent”, a declarat secretarul general al organizației Reporteri Fără Frontiere (RSF), notează L’Express. În acest moment de tragedie din Franța trebuie să ne temem și de creșterea ostilității la adresa musulmanilor, în general, în condițiile în care se înregistrează o creștere a xenofobiei și a adversității față de imigranți în Europa, comentează revista Veja din Brazilia. Atacuri similare vor mai avea loc în Occident, atâta timp cât jihadismul va supraviețui ca ideologie, crede Stratfor. Germania e divizată în problema Islamului, după ce manifestanți ai mișcării PEGIDA, “Europenii patrioți contra islamizării Occidentului”, se amplifică, avertizează Courrier International. Partizani și opozanți ai mișcării Pegida demonstrează în stradă, dar susținerea a eșuat la Berlin, Koln, Munchen și Hamburg, scrie La Croix, adăugând că “peste 80 de personalități din lumea politică, artistică și din societatea civilă germană au semnat un apel pentru stăvilirea ascensiunii xenofobiei”. Potrivit unui sondaj publicat de revista germană Stern, 29% dintre nemți cred că Islamul are o influență atât de mare asupra mersului țării lor, încât aceste proteste ar fi justificate. Le Nouvel Observateur citează un sondaj publicat de săptămânalul Die Zeit, care arată că “un german din doi își arată simpatia pentru PEGIDA, iar 30% se declară susținători. Manifestațiile contra islamizării din Germania sunt un ecou al unui sentiment de cirză identitară de care suferă mai multe regiuni din Europa, confruntate sau nu cu o imigrație masivă, crede La Libre Belgique. “Realitatea terorismului internațional, și intern, în mai multe țări europene, conferă un fel de legitimitate unor asemenea manifestații, adaugă cotidianul belgian.
Summit Angela Merkel – David Cameron, în Downing Street, titrează EU Observer. Economia și reformele UE au fost în centrul agendei întâlnirii germano-britanice, ca și agenda lui Cameron privind schimbări în UE, în viitor. Dincolo de zâmbetele afișate de cancelarul german la întâlnirea de la Londra, Merkel a avut o atitudine rece, remarcă The Times. Cancelarul german resimte presiunea imigrației și sprijină tăierea beneficiilor pentru imigranți, propusă de guvernul britanic, adaugă The Times. Vizita de miercuri a Angelei Merkel la Londra delimitează, în mod clar, un an întreg de ceea ce ar trebui să rămână înscris în istoria Marii Britanii drept “Marea Bombardare cu Dragoste a Berlinului – 2014-2015″, ironizează The Guardian.

Moneda europeană a atins cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani. O veste bună, estimează ziarul german Handelsblatt, apreciind că în Europa, economia germană va fi cea care va profita în mod special de acest lucru. O altă veste bună pentru economia germană o reprezintă scăderea prețului petrolului. Această scădere permite companiilor să își reducă costurile și familiilor să aibă mai mulți bani disponibili pentru consum, notează ziarul economic german. Prețul barilului a ajuns sub pragul de 50 de dolari, o premieră în aproape șase ani, remarcă Financial Times. Inflația în eurozonă a devenit negativă, sugerând începutul fenomenului de deflație, pentru prima dată din 2009, odată cu prăbușirea prețului petrolului, comentează The Independent, și adaugă că acest fenomen pune presiune pe Banca Centrală Europeană (BCE), pentru a lansa un program de tipărire de bancnote, luna aceasta.