Și când este vorba de război, acesta trebuie câștigat”, opinează Le Figaro și în cuvinte asemănătoare toate ziarele lumii vorbesc despre drama care a zguduit Parisul. “Uniunea Europeană caută un răspuns la provocarea jihadistă”, titrează Le Monde. “Acest atentat abominabil trebuie să ne deschidă ochii”, îl citează Le Figaro pe cunoscutul romancier Pascal Bruckner, în opinia căruia acest masacru reprezintă “o nouă etapă a războiului pe care islamul radical îl conduce împotriva democrațiilor occidentale”. În privința cauzelor, dar și a replicilor și măsurilor, lucurile pare să se complice. Tot Le Figaro este de părere că “Hexagonul este luat drept țintă din cauză că Franța se află în prima linie a războiului contra terorismului, în coaliția internațională care se opune Statului Islamic, coordonată de Statele Unite, în Irak și în Siria”. În schimb, La Libre Belgique scrie despre un nou 11 septembrie și subliniază că “dacă dușmănia nu poate fi răspuns pentru dușmănie, nici naivitatea nu poate fi un răspuns, iar fermitatea este necesară în fața unor astfel de barbari și a celor care îi susțin, atât în străinătate, cât și în țară”. Gazeta belgiană insistă și avertizează că lucrurile nu trebuie amestecate: “Cei care nu sunt dispuși să ne respecte valorile de egalitate, fraternitate nu își au locul aici; ceilalți da”. “Umorul francez, transformat într-o tragedie”, notează New York Times și scrie despre “Blasfemia de care avem nevoie”, Der Spiegel îndeamnă la solidaritate în fața violenței, Jornal de Noticias se întreabă “Cine câștigă din frică?”, iar Washington Post pune accentul: “Charlie Hebdo reprezintă cu brio libertatea de expresie. Occidentul nu trebuie să facă mai puțin”. Președintele Turciei, citat de Sabah, a condamnat atacul terorist de la Paris și a ținut să sublinieze că “terorismul nu are religie și nici națiune și nu va fi scuzat pentru niciun motiv”, iar ziarul de limbă arabă care apare la Londra, Asharq Al-Awsat, în contextul manifestațiilor de la Dresda împotriva a ceea ce s-a numit “islamizarea Germaniei”, atrage atenția asupra faptului că “extremiștii religioși sunt adevăratul dușman al musulmanilor din Germania”. “Vom continua să publicăm”, susțin hotărât într-un editorial comun publicațiile Le Monde, The Guardian, Süddeutsche Zeitung, La Stampa și Gazeta Wyborcza și țin să pună în vedere că “odioasa asasinare a colegilor lor, apărători ai gândirii libere, nu este doar un atac la adresa libertății presei și a libertății de opinie, ci și contra valorilor fundamentale ale societăților noastre europene democratice”, mai arată articolul. Și Rzeczpospolita semnalează atacarea valorilor Occidentului și remarcă aproape obligația la o corecție politică față de radicalismul islamic. “Indiferent ce se crede despre caricaturile ce ridiculizează sfinții musulmanilor sau ai creștinilor, reacția la ceea ce au arătat teroriștii islamici poate fi una singură: perseverența în respectarea principiului libertății cuvântului. Altfel, s-ar constata că granița a ceea ce este liber în Occident va fi trasată de islamiștii antrenați în decapitarea “necredincioșilor” în Orientul Apropiat”, constată gazeta poloneză. O altă problemă de poziționare pentru europeni este conflictul care are în centru Ucraina. Berlinul pare să aibă o atitudine tranșantă. “Sancțiunile contra Rusiei se vor putea anula atunci când va dispărea cauza lor: anexarea Crimeii”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, citată de Rosbalt, iar EU-Observer consideră că “o criză a rublei hrănește speranța Europei că Moscova va ceda”. Pe de altă parte, în cadrul vizitei sale în Germania, premierul ucrainean a cerut statelor occidentale să-și unească forțele pentru a determina Rusia să respecte armistițiul, precizează Svoboda, în timp ce Rzeczpospolita reține că “Arseni Iațeniuk pleacă de la Berlin cu o jumătate de miliard de euro”. Și problemele economice ale Atenei revin în atenție. “Germania este deschisă în privința unei noi atenuări a condițiilor împrumutului grecesc”, precizează Diario Economico, iar La Vanguardia îl citează pe președintele guvernului spaniol, care dă un semnal puternic: “Nici Grecia și nici o altă țară nu va abandona vreodată euro. Moneda europeană este proiectul cel mai important al UE și este ireversibil”, a mai declarat Mariano Rajoy, notează Rador.