Moțiunea a fost introdusă săptămâna trecută după ce micul partid al Stângii, care era un aliat al guvernului minoritar, a decis să își retragă sprijinul politic din cauza unui conflict cu privire la relaxarea controlului asupra chiriilor în cazul apartamentelor din clădirile noi, notează sursa citată.

Criza din coaliția de guvernare i-a făcut pe Democrații Suedezi, de dreapta, să ceară un vot de neîncredere în Riksdag, parlamentul suedez care are 349 de locuri.

Moțiunea de cenzură împotriva șefului guvernului a fost susținută de o majoritate absolută de 181 de deputați din 349 de locuri, față de 109 voturi împotriva moțiunii și 51 de abțineri.

Nu este clar ce va urma, premierul Löfven declarând săptămâna trecută că așteaptă deznodământul votului pentru a se gândi ”ce este mai bine pentru Suedia”.

Premierul a mai declarat că există două opțiuni: declanșarea alegerilor anticipate sau instalarea unui guvern interimar care să administreze țara până la alegerile la termen. Însă având în vedere configurația politică, nu e clar cine ar putea forma un nou cabinet.

Sondajele de opinie indică faptul că blocul politic de centru-stânga este la egalitate cu cel de centru-dreapta, ceea ce ar face ca anticipatele să nu aducă vreo debolcare reală a situației.

Un nou guvern sau unul interimar ar sta la putere doar până în septembrie anul viitor, când sunt alegerile generale la termen.

Majoritatea fragilă a coaliției lui Löfven cu partidul verzilor se baza pe sprijinul a două mici partide de centru-dreapta și al partidului stângii în condițiile în care alegerile din 2018 nu au dat niciun câștigător detașat.

Premierul are la dispoziție o săptămână pentru a decide dacă declanșează anticipate sau deschide calea negocierilor pentru un nou guvern.