Într-o conferință de presă la IPN, Iurie Povar, a argumentat poziția CNMI față de proiectul de edificare, făcând referire la aspectele urbanistice, arhitecturale și tehnice. „Teritoriul propus pentru edificare complexului este proprietate privată, pe care sunt amplasate niște construcții rezidente, adică case de locuit, cu un grad foarte înalt de amortizare. Sunt niște construcții aproape de ruinare, părăsite și care, practic, azi nu pot fi utilizate din cauza situației avariate”, a explicat președintele CNMI.

Iurie Povar a menționat că amplasarea complexului nu prejudiciază integritatea teritoriului bisericii, care e inclusă în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Biserica și cimitirul vor rămâne pe același teritoriu. Prima clădire a complexului se planifică să fie construită la o distanță de circa 70 de metri. Astfel, nu există  niciun pericol de impact negativ.

Ion Ștefăniță, vicepreședinte CNMI, a remarcat că și-a dat votul pentru proiect după ce a analizat lucrurile în retrospectivă istorică, dar și în conformitate cu situația din prezent, cu modul în care dorește să arate orașul în viitor. De asemenea, a luat în calcul experiențele străine, în special ale colegilor români, care l-au făcut să aibă o viziune echilibrată între interesele de patrimoniu și cele economice, care aduc bani în buget pentru pensii și salarii.

Ion Ștefăniță a amintit că biserica de lângă Circ a fost construită în 1777. De atunci, orașul s-a dezvoltat. Până în a doua jumătate a sec. XIX, pe harta administrativă au apărut peste 60 de clădiri care azi sunt monumente de istorie și arhitectură. În perioada interbelică apar peste 40 de clădiri în nucleul istoric al orașului. Cu timpul, planul de restaurare a orașului se modifică, se planifică noi bulevarde. După 1949, autoritățile municipale analizează oportunitatea de a aproba un nou plan. În 1951, este aprobat noul Plan Urbanistic General, care urmărește să dezvolte nucleul istoric pe verticală, cu clădiri de cinci etaje. După 1971, apar clădiri de la 9 până la 24 de etaje. În 2007 autoritățile aprobă un nou Plan Urbanistic General, până în 2025.

Ion Ștefăniță a remarcat ca, la momentul actual, subiectul trebuie discutat prezentând argumente, nu de pe baricade. În contextul conceptului propus, Ștefăniță spune că a analizat hărțile, le-a suprapus cu Regulamentul local de urbanism și a constatat că agentul economic poate dezvolta planul urbanistic de detaliu, care va fi propus Consiliului urbanistic și Consiliului municipal Chișinău.

Miercuri, pe 3 februarie, membrii Partidului Congresul Civic au desfășurat o acțiune de protest împotriva construcției complexului menționat. Protestatarii, câteva zeci de persoane, afirmă că „în lunile următoare este planificată o campanie la Chișinău pentru distrugerea monumentelor istorice ale capitalei”. Protestatarii au cerut o întâlnire cu premierul interimar Aureliu Ciocoi. De asemenea, au cerut Ministerului Educației și Culturii să anuleze decizia prin care a fost stabilită actuala componență a Consiliului Național pentru Monumente Istorice.