Poveste dramatică: O femeie, persecutată de KGB pentru că ascultă Radio România
-
31 Octombrie 2014 15:35
Exmatriculată din facultate, înjosită, nevoită să-și câștige existența la o fermă de vaci, - și toate pentru faptul că asculta Radio Romania.
Este povestea unei femei din Republica Moldova, persecutată de KGB și declarată de poliția politică sovietică, în anii 70 ai secolului trecut, drept “element periculos” printre studenții din Chișinău.
Se întâmpla în februarie 1971, pe când Olga Panfilov era studentă în anul doi la Universitatea Tehnică, pe atunci Institutul Politehnic din Chișinău, la facultatea de Tehnologie a industriei alimentare. Își aduce aminte și acum de serile când împreună cu alți câțiva colegi setau aparatul de radio pe frecvența 1600 Khz și sorbeau cu nesaț vorba românească pură, dar și ultimele apariții muzicale. Discutau mult. Se pleda pentru alfabet latin, pentru respectarea drepturilor moldovenilor în propria lor țară, sau se critica comportamentul șovin al ștabilor comuniști din Moldova Sovietică.
Știau de raziile securiștilor care descindeau deseori, cu verificări, în căminele studențești, dar nu credeau că vor ajunge atât de repede și la ei. ”Noi tot timpul ascultam Radio Romania. Pe vremea aceea noi ascundeam aparatul de radio pentru ca nu se dădea voie. Într-o zi, cand am venit acasă am vazut ca aparatul de radio nu este. Am întrebat prin vecini, și ei mi-au spus că a fost intendentul si doi oameni îmbrăcați în civil și l-au luat. Asa am înțeles că au fost cu contolul și pe la noi”, a declarat Olga Panfilov
Orice critică a sistemului era calificată drept „agitație împotriva ordinii sociale”. A fost nevoită să plece peste o săptămână. I s-a sugerat să-și ia lucrurile și să plece acasă din facultate. ”M-au chemat atunci la sindicate, peste o săptămână și mi-au spus să scriu cerere din proprie inițiativă, că dacă nu, voi avea de suferit, ori eu ori părinții. Cine știe, poate și mă închideau. Am scris cerere, că adică eu am vrut să plec, și m-am dus. Ce aveam de făcut?”, ne-a povestit Olga Panfilov.
Atunci au fost vizați și profesorii. Unul dintre aceștia era și Aurel Marinciuc, acuzat de „propagandă antisovietică“ și „naționalism pro-românesc“. La țară toată lumea asculta ”Radio România”. Și când au venit aici (la Chișinău) fiecare și-a cumpărat câte un aparat de radio” Spidola” și tot căminul asculta. Dar ei cum îi depistau? Când studenții noștri plecau la lecții, ei umblau prin camere, agenții de securitate, și se uitau care-i postul unde a rămas. Și acolo București, București, București. Au făcut un raport murdar de tot. Eu acolo eram numit ”naționalistul principal”, a declarat Aurel Marinciuc.
Ca să supraviețuiască, Olga Panfilova fost nevoită să lucreze la o fermă de vaci din Raionul Râșcani. Și numai datorită faptului că s-a căsătorit și-a schimbat numele de familie, a reușit, să se înscrie peste doi ani la Institutul Agricol din Chișinău.
Olga Panfilov este doar unul dintre tinerii de atunci care a avut de suferit de pe urma faptului că ascultau Radio România, revendicându-și în acest fel dreptul la propria limbă și cultură. O limbă și o cultură interzise în propria țară timp de aproape jumătate de secol de regimul comunist sovietic.
Se întâmpla în februarie 1971, pe când Olga Panfilov era studentă în anul doi la Universitatea Tehnică, pe atunci Institutul Politehnic din Chișinău, la facultatea de Tehnologie a industriei alimentare. Își aduce aminte și acum de serile când împreună cu alți câțiva colegi setau aparatul de radio pe frecvența 1600 Khz și sorbeau cu nesaț vorba românească pură, dar și ultimele apariții muzicale. Discutau mult. Se pleda pentru alfabet latin, pentru respectarea drepturilor moldovenilor în propria lor țară, sau se critica comportamentul șovin al ștabilor comuniști din Moldova Sovietică.
Știau de raziile securiștilor care descindeau deseori, cu verificări, în căminele studențești, dar nu credeau că vor ajunge atât de repede și la ei. ”Noi tot timpul ascultam Radio Romania. Pe vremea aceea noi ascundeam aparatul de radio pentru ca nu se dădea voie. Într-o zi, cand am venit acasă am vazut ca aparatul de radio nu este. Am întrebat prin vecini, și ei mi-au spus că a fost intendentul si doi oameni îmbrăcați în civil și l-au luat. Asa am înțeles că au fost cu contolul și pe la noi”, a declarat Olga Panfilov
Orice critică a sistemului era calificată drept „agitație împotriva ordinii sociale”. A fost nevoită să plece peste o săptămână. I s-a sugerat să-și ia lucrurile și să plece acasă din facultate. ”M-au chemat atunci la sindicate, peste o săptămână și mi-au spus să scriu cerere din proprie inițiativă, că dacă nu, voi avea de suferit, ori eu ori părinții. Cine știe, poate și mă închideau. Am scris cerere, că adică eu am vrut să plec, și m-am dus. Ce aveam de făcut?”, ne-a povestit Olga Panfilov.
Atunci au fost vizați și profesorii. Unul dintre aceștia era și Aurel Marinciuc, acuzat de „propagandă antisovietică“ și „naționalism pro-românesc“. La țară toată lumea asculta ”Radio România”. Și când au venit aici (la Chișinău) fiecare și-a cumpărat câte un aparat de radio” Spidola” și tot căminul asculta. Dar ei cum îi depistau? Când studenții noștri plecau la lecții, ei umblau prin camere, agenții de securitate, și se uitau care-i postul unde a rămas. Și acolo București, București, București. Au făcut un raport murdar de tot. Eu acolo eram numit ”naționalistul principal”, a declarat Aurel Marinciuc.
Ca să supraviețuiască, Olga Panfilova fost nevoită să lucreze la o fermă de vaci din Raionul Râșcani. Și numai datorită faptului că s-a căsătorit și-a schimbat numele de familie, a reușit, să se înscrie peste doi ani la Institutul Agricol din Chișinău.
Olga Panfilov este doar unul dintre tinerii de atunci care a avut de suferit de pe urma faptului că ascultau Radio România, revendicându-și în acest fel dreptul la propria limbă și cultură. O limbă și o cultură interzise în propria țară timp de aproape jumătate de secol de regimul comunist sovietic.
