egele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena.

Din iunie 1930, după plecarea Reginei-mamă în exil, Regele Mihai a rămas în grija tatălui său.

A urmat cursurile unei școli organizate de acesta la palat, alături de copii din toate colțurile țării și din toate categoriile sociale.

După decesul Regelui Ferdinand din 1927 și ca urmare a faptului că Principele Carol a renunțat la statutul de Principe Moștenitor, Principele Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regență, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înaltei Curți de Casație, Gh. Buzdugan.

La 8 iunie 1930, Principele Carol a revenit în țară și a preluat tronul, apoi Mihai I a primit titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

În adolescență, Principele Moștenitor a urmat cursuri de sport și a început pregătirea militară, la vârsta de 17 ani devenind sublocotenent în Armata Română.

În urma abdicării tatălui său, la 6 septembrie 1940, Mihai I devine Rege.

În decembrie 1940, la câteva săptămâni după a doua proclamare ca rege, Majestatea Sa a rostit, prin intermediul Societății Române de Radiodifuziune, primul său mesaj de Crăciun și Anul Nou către națiune. Au trecut de atunci mai bine de 75 de ani. Din țară sau din din exil, Regele Mihai a fost întotdeauna prezent, la întâlnirea cu românii de la cumpăna dintre ani, așa cum a fost mereu prezent, alături de țara sa, la cumpăna dintre timpuri.

Pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Regele Mihai i-a îmbărbătat pe ostașii români care au luptat pentru reîntregirea țării, însă nu a fost de acord cu depășirea liniei Nistrului.

La 23 august 1944, Regele a hotărât, în ciuda refuzului Mareșalului Antonescu,  trecerea României alături de aliații săi tradiționali, fapt care se pare că a scurtat războiul și a cruțat multe vieți. Din 1944, Regele s-a opus din toate puterile instaurării autorității comuniste.

În noiembrie 1947, Majestatea Sa a participat la căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, unde a întâlnit-o pe Principesa Ana de Bourbon-Parma, de care s-a îndrăgostit la prima vedere. La întoarcerea în țară, Regele Mihai a cerut să se căsătorească cu Principesa Ana, fapt ce a creat panică în rândul autorităților comuniste și, probabil, a provocat grăbirea hotărârii de a-i cere Regelui abdicarea, fapt petrecut la 30 decembrie 1947, când Petru Groza și Gh. Gheorghiu-Dej l-au amenințat pe Suveran cu execuția a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat.

La 3 ianuarie 1948, Regele Mihai și Regina-mamă Elena au părăsit România.

Mihai I și Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena. Ei au locuit până la sfârșitul anului 1948 la vila Sparta, locuința Reginei-mame Elena, apoi, din 1949, s-au mutat la Lausanne și apoi în Anglia, unde au locuit până în 1956.

Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.

Familia Regală s-a întors în anul 1956 în Elveția, la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Léman, la câțiva kilometri de Geneva, unde Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”. Aici a fost reședința Familiei Regale timp de peste 45 de ani.

În anul 1958, Regele a încheiat colaborarea cu „Lear”, iar un an mai târziu, a înființat o companie de electronică și de mecanisme automate – METRAVEL, pe care a vândut-o cinci ani mai târziu.

După Revoluție, la 25 decembrie 1990, Mihai I, însoțit de mai mulți membri ai familiei regale, sosește pe aeroportul Otopeni și intră în țară cu un pașaport diplomatic danez, obținând o viză pentru 24 ore pentru a merge la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde intenționa să se reculeagă la mormintele antecesorilor săi regali și să asiste la slujba religioasă de Crăciun. Însă, în drum spre Curtea de Argeș, Regele și însoțitorii săi sunt opriți de un baraj al Poliției, sunt conduși din nou la aeroport și obligați să părăsească țara.

Apoi, în anul 1992, noul guvern român i-a permis regelui Mihai să revină în țară pentru a participa la prăznuirea Sf. Paști, Regele fiind întâmpinat de populație cu o simpatie deosebită – în București peste un milion de persoane ieșind în stradă pentru a-l aclama. Popularitatea regelui a îngrijorat guvernul președintelui Ion Iliescu, acesuia interzicându-i-se accesul în România pentru următorii cinci ani.

În 7 octombrie 1994, după aterizare, pe aeroport, Regele a fost invitat să urce înapoi în avion pe motiv că nu se acordă viză „în acest moment” și că nu se acordă viză „în frontieră”.

Din anul 1996, Principesa Moștenitoare Margareta este căsătorită cu Alteța Sa Regală Principele Radu al României.

În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România i-a reactivat regelui Mihai cetățenia română și i-a permis să își reviziteze propria țară.

Regele și Regina sau mutat în anul 2001 definitiv în România, unde au continuat să militeze pentru aderarea României la NATO și Uniunea Europeană, dar și respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piață, păstrarea culturii naționale, respectarea adevărului istoric, respectarea și garantarea proprietății private, consolidarea statului de drept și a democrației interne.

În același an, Palatul Elisabeta a fost oferit ca reședință oficială permanentă Regelui Mihai, în calitate de fost șef de Stat și tot în 2001 a fost retrocedat Regelui Domeniul Regal de la Săvârșin, jud. Arad.

Din anul 2004 Regele Mihai și Regina Ana au locuit alternativ la Aubonne, în Elveția, la Castelul de la Săvârșin, sau la Palatul Elisabeta din București.

Majestățile Lor Regele Mihai și Regina Ana au lăsat în urma lor cinci fiice: ASR Principesa Moștenitoare Margareta, ASR Principesa Elena, ASR Principesa Irina, ASR Principesa Sofia și ASR Principesa Maria.

Potrivit vechii legi salice de succesiune, cu valabilitate în ultima constituție democratică a regatului România, cea din 1923, la moartea regelui Mihai (presupunând că nu mai are băieți), în absența schimbării constituției, care ar necesita restaurarea monarhiei, succesiunea revenea familiei de Hohenzollern-Sigmaringen, șeful acesteia, prințul Karl Friedrich de Hohenzollern, aflându-se pe prima poziție în ordinea de succesiune. Însă, la 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai I a promulgat noul statut al Casei Regale, intitulat „Normele fundamentale ale Familiei Regale a României”, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României, iar la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de către Casa princiară.

În anul 2008, Domeniul Regal Sinaia, cu celebrele castele Peleș și Pelișor, cele mai vizitate obiective de patrimoniu din țară, au revenit în proprietatea Majestății Sale Regelui Mihai I.

În octombrie 2011, Regele Mihai a susținut, la împlinirea vârstei de 90 de ani, un discurs istoric în Parlamentul României, primul în acest for de la abdicare.

Printre altele, Regele a afirmat cu acel prilej: „Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați.

Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.”

Din păcate, anul 2016 a venit și cu vești triste despre starea de sănătate a Regelui Mihai I. Miercuri, 2 martie, Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a regelui Mihai I, care a fost supus unei operații chirurgicale, suveranul afirmând, într-un mesaj făcut public, că: „În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situație vine în anul în care Familia și Țara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei și a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-și continue menirea și să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis regele Mihai I.

„Majestatea Sa urmează un tratament complex și solicitant, care îl împiedică să apară în public, și va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere”, se mai arăta în comunicat.

Majestatea Sa Regina Ana a României, soția Regelui Mihai I al României, a trecut în eternitate la 1 august 2016, în spitalul din Morges, în Elveția, fiind înhumată la Curtea de Argeș la 13 august 2016, în Noua Catedrala Arhiepiscopală și Regală. Cu inteligenṭă, discreṭie și devotament, principesa Ana de Bourbon-Parma a trăit alături de suveranul exilat al României timp de 68 de ani. Dragostea pe care i-a dăruit-o a făcut-o să se simtă aproape de poporul de care regele Mihai era atât de atașat. „Aș vrea să fac mai mult pentru România, dar nu numai din datorie, ci și dintr-un sentiment de identitate, prin ceea ce sunt eu ca om, ca destin”, spunea regina Ana cu ani în urmă. După plecarea sa într-o lume mai bună, mulṭi români și-o vor aminti, cu siguranṭă, ca pe regina lor.

În iunie 2017, Casa Regală preciza, într-un comunicat, că „Starea de sănătate a Majestatății Sale este fragilă, dar prezintă stabilitate. Regele Mihai este liniștit, are mulțumire sufletească și apreciază îngrijirea echipei sale medicale. Alături de Rege sunt permanent angajați ai Casei Majestății Sale, detașați în Elveția, și două maici ortodoxe”.

În august 2017, cu ocazia comemorării eroilor de la Mărășești, la Biserica Ortodoxă din Savârșin, principesa Margareta a oferit informații despre starea de sănătate a Regelui Mihai: „Majestatea Sa a vrut un an foarte dificil, incredibil de greu și este foarte fragil în momentul de față, dar e stabil. Are o vară liniștită, ceea ce mă bucură”, a spus principesa Margareta.

La finalul lunii august 2017, Casa Regală arăta că „Regele Mihai este într-o stare de sănătate fragilă, dar echilibrată, și are o stare de spirit bună”, precizând că principesa Elena încheia o vizită de câteva zile în Elveția, unde a stat alături de Regele Mihai, la reședința privată. Potrivit Casei Regale, Regele Mihai „continuă să stea zilnic sub o atentă supraveghere a medicilor, a unui personal medical de diverse specialități, precum și în prezența unor devotați membri ai personalului Casei Majestății Sale, detașați în Elveția”. De asemenea, la reședința privată continuă să fie zilnic două maici ortodoxe, detașate de Biserica Ortodoxă Română.

În 22 octombrie 2017, cu doar câteva zile de împlinirea a 96 de ani ai Regelui Mihai, casa Regală arăta: „Principesa Maria se află în Elveția, pentru a fi alături de Regele Mihai, în preajma zilei de naștere a Majestății Sale. Alteța Sa Regală petrece câteva zile la reședința privată a tatălui ei. Majestatea Sa continuă să fie sub supravegherea permanentă al medicilor, urmând tratamentul obișnuit al ultimelor luni”.

În ziua de miercuri, 25 octombrie, când Majestatea Sa a împlinit 96 de ani, Familia Regală a găzduit la București două importante evenimente dedicate Regelui Mihai: Custodele Coroanei a decorat, în numele Majestății Sale, un număr de 14 personalități din România și Europa, la Sala Tronului Palatului Regal, iar seara, Principesa Moștenitoare Margareta, Principele Radu și Principesa Maria au luat parte la concertul caritabil organizat de Fundația Principesa Margareta a României la Ateneul Român. Concertul a ajuns la a zecea ediție și a fost organizat cu scopul de a aduna fonduri pentru susținerea programului anual Tinere Talente.

Marți, 5 decembrie 2017, Regele Mihai I, fostul suveran al României și ultimul monarh în viață din țările Europei de Est, a murit la vârsta de 96 de ani, după o îndelungată suferință.

Regalitatea și Radiodifuziunea

Regii și reginele României s-au bucurat de o prezență apreciabilă în programele și în revistele Radiodifuziunii, reprezentanții Casei Regale, reședințele regale, diferitele evenimente în legătură cu regalitatea, apăreau frecvent în articole și fotografii. Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i-au fost dedicate zile speciale la Radio, acompaniate – în revistele de radio – de fotografii și articole. Regii Carol I și Ferdinand, regina Maria sunt frecvent evocați, subliniindu-se rolul semnificativ pe care l-au avut în istoria României. Peste ani, Casa Regală și Radioul s-au aflat alături, în cadrul unui parteneriat istoric și simbolic, la multe dintre momentele importante din viața celor două instituții.

Așadar, Radiodifuziunea a colaborat îndeaproape, în cei peste 90 de ani de existență, cu reprezentanții Familiei Regale, chiar începutul Radioului fiind realizat cu binecuvântarea Casei Regale.

Decretul regal de aplicare a „Legii Radiofoniei”, adoptat la 15 decembrie 1925, a fost transmis ulterior și Oficiului Internațional de Radiofonie de la Geneva.

La 4 iulie 1926, apărea Decretul Regal de ratificare a „Jurnalului Consiliului de Miniștri“ nr. 2630 pentru aprobarea statutelor și a prospectului de emisiuni ale Societății de Difuziune Radio – Telefonică.

Câteva luni mai târziu, la 28 octombrie 1926, era emis Decretul regal nr. 245 prin care se aproba statutul și prospectul de emisiune a Societății de Difuziune Radio Telefonică din România.

În octombrie 1926, Regele Ferdinand I a contribuit esențial la înființarea radioului public din țara noastră, prin exprimarea, la Castelul Peleș, a acordului scris pentru înființarea Societății de Difuziune Radio-Telefonică din România, la doar șase ani distanță de primele posturi care au emis din Marea Britanie și din Franța.

La 22 decembrie 1926, se constituia Societatea de Difuziune Radio-telefonică, sub conducerea profesorului Dragomir Hurmuzescu, părintele radiofoniei din România.

Primul semnal în eter al radioului avea să fie lansat la 1 noiembrie 1928. Era începutul unei lungi și remarcabile colaborări între Casa Regală a României și radioul public național.

La 18 iulie 1938 a încetat să bată inima Reginei Maria – regina cea mai iubită a românilor. Radiodifuziunea Română a fost ecoul durerii și emoției ce a cuprins întreaga țară. În semn de doliu, programul radioului a fost modificat pe toată perioada premergătoare funeraliilor: „…radiofonia a amuțit. Viața țării pare că se desfășoară mai încet, mai reținut, în șoaptă, ca să nu tulbure liniștea Reginei adormite. Luni seara, programul de radio a fost anulat pentru toată săptămâna. Începând de marți seara, programul s-a rezumat la știrile radiojurnalului și la câteva ore de muzică gravă. Iar marți seara un radio reportaj emoționant a fost retransmis de la Sinaia, din sala Palatului, unde se odihnea Regina, străjuită de florile roșii pe care le-a iubit.” Ceremoniile din ziua înmormântării, 24 iulie, au fost un eveniment mediatic, radio reporteri din toată Europa, fiind prezenți la București. „Microfonul românesc va împărtăși ascultătorilor drumul spre lăcașul de veci al Marii Regine. Potrivit programului, microfonul a urmărit desfășurarea ceremoniilor din București, în dimineața de duminică, 24 iulie, cât și ceremonia înhumării, la Curtea de Argeș, în după-amiaza aceleiași zile”. În revistele de radio, Radio Adevărul și Radio Universul, acestui eveniment i s-au dedicat pagini întregi de comentarii.

Miercuri, 23 august 1944, Vasile Ionescu, director general al Radioului, împreună cu ing. Alexandru Lohan, înregistrează pe disc la Palatul regal, Proclamația către țară a Regelui Mihai I, difuzată pe post în aceeași seară la ora 22.25. Crainicul de serviciu care a anunțat că regele se va adresa națiunii a fost Mihai Zirra, viitorul mare regizor al Teatrului radiofonic, care a rostit de mai multe ori de la microfon: „Peste puțin timp vom da un comunicat important pentru țară.”

„Proclamația Majestății Sale Regelui

RADIO ROMÂNIA

– ROMÂNI,

În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înțelegere cu Poporul Meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea Țării de la o catastrofă totală: ieșirea noastră din alianța cu Puterile Axei și imediata încetare a războiului cu Națiunile Unite.

Un nou guvern de Uniune Națională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voința hotărâtă a țării de a încheia pacea cu Națiunile Unite. România a acceptat armistițiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta și orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum și starea de război cu Marea Britanie și Statele Unite. Primiți pe soldații acestor armate cu încredere. Națiunile ne-au garantat independența Țării și neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.

Români,

Poporul nostru înțelege să fie stăpân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hotărârii noastre libere luate și care nu atinge drepturile nimănui este un dușman al Neamului nostru. Ordon Armatei și chem Poporul să lupte prin orice mijloace și cu orice sacrificii împotriva lui. Toți cetățenii să se strângă în jurul Tronului și al Guvernului pentru salvarea Patriei. Cel care nu va da ascultare guvernului se opune voinței Poporului și este un trădător de Țară.

Români,

Dictatura a luat sfârșit și cu ea încetează toate asupririle. Noul Guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile și libertățile tuturor cetățenilor Țării sunt garantate și vor fi respectate. Alături de armatele Aliate și cu ajutorul lor, mobilizând toate forțele națiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupația străină.

Români,

De curajul cu care ne vom apăra cu armele în mână independența împotriva oricărui atentat la dreptul nostru de a ne hotărî singuri soarta depinde viitorul Țării noastre.

Cu deplină încredere în viitorul Neamului Românesc, să pășim hotărâți pe drumul înfăptuirii României de mâine, a unei Românii libere, puternice și fericite.

MIHAI I

REGELE ROMÂNIEI”

„Când s-a transmis acest discurs al Regelui – spune istoricul Ion Scurtu – a fost o explozie de entuziasm. În primul rând, a fost reacția Armatei. Regele era comandantul Armatei, conform Constituției. Armata a trecut de partea forțelor democratice. A fost, apoi, explozia de entuziasm a populației, care a ieșit în Piața Palatului pentru a-l aclama pe rege. Asta s-a întâmplat timp de câteva ore, trecând granița zilei de 23 spre 24 august, pentru că în dimineața zilei de 24, pe la ora 5.30, deja au început bombardamentele germane și s-a distrus inclusiv partea din Palatul Regal unde a fost arestat mareșalul Antonescu. Regele însă plecase noaptea din București, la Poiana Gorj.” Clădirea Radioului a fost bombardată de mai multe ori, începând din dimineața zilei de joi, 24 august 1944 și emisia s-a întrerupt, iar 16 lucrători ai Radioului au murit în clădirea din Str. General Berthelot.

După Revoluția din 1989, și după revenirea în țară a Familiei Regale, parteneriatul dintre Casa Regală și Radiodifuziune a continuat la fel de strâns.

Vineri 27 septembrie 2002, Societatea Română de Radiodifuziune a organizat, la Palatul Parlamentului, o conferință internațională privind rolul mass-media, iar Principele Radu a fost invitat să rostească o alocuțiune. Principele Radu a spus, cu acel prilej:

„Azi, la începutul unui nou secol european, trăim momentul propice, inedit, pasionant în care termeni precum „suveranitate”, „cooperare”, „parteneriat”, „alianță”, „guvernare” sau „dezvoltare” se rescriu. La fel se rescriu, se repoziționează, se reinventează, se adaptează și se optimizează și noțiunile de „mass-media” și de „democrație”. Așadar, nu numai momentul istoric pe care îl trăim e mobil și pluriform, ci și noțiunile care îl definesc.

Mass-media are acum de parcurs un drum complex, important, responsabil de reflectare, dar și unul inedit, profund, personal, de redefinire.

În ciuda tuturor greutățlor pe care le avem, dezvoltarea gazetăriei în țara noastră este dovada cea mai bună că există speranță pentru România. În ultimii doisprezece ani am fost martorii unei veritabile înfloriri în toată media românească, scrisă sau electronică. În termeni de calitate și de varietate, comparația este favorabilă nouă, în oricare țară europeană. Suntem, de asemenea, mândrii moștenitori ai unei tradiții de gazetărie care a existat înainte să ne fie impus comunismul. Ne aflăm în al treilea secol, consecutiv, în care gazetăria a reflectat esenta existenței noastre.”

Miercuri, 29 octombrie 2003, Principele Radu a participat, la Palatul Parlamentului, la manifestările organizate de Societatea Română de Radiodifuziune cu prilejul aniversării a 75 de ani de radiofonie românească.

La 26 aprilie 2005, Principele Radu, în calitate de Reprezentant Special al Guvernului, a participat la un program realizat de Societatea Română de Radiodifuziune, cu tema „România la ora Europei”.

Familia regală a primit, vineri, 16 mai 2008, la Palatul Elisabeta, o delegație a participanților la cea de-a XV-a reuniune anuală a Conferinței Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM), desfășurată în perioada 16 – 18 mai, la București, în premieră într-o țară din afara spațiului mediteranean.

Transmițând salutul fostului suveran Mihai I, Principale Radu a afirmat că familia regală consideră că „România, prin situarea sa regională, ca țară dunăreană, împărtășeste aceleași valori specifice țărilor mediteraneene reflectate în cultura românească, în politica și în valorile sale militare”.

La rândul său, președintele COPEAM, Habib Chawky Hamraoui, a apreciat că „Mediterana nu are frontiere, iar România prin activitatea radioului și televiziunii sale publice împărtășește și promovează aceleași valori de justiție socială, libertate și democrație ca și COPEAM”.

La eveniment au fost prezenți fostul suveran Mihai I și regina Ana, principesa Margareta, precum și președinții Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și Societății Române de Televiziune (SRTV), Maria Țoghină și, respectiv, Alexandru Sassu.

Emisiunea „Seara de operă”, care a fost difuzată sâmbătă, 25 octombrie 2008, la Radio România Muzical, i-a avut ca invitați speciali pe doi dintre membrii Casei Regale a României: MS Regina Ana și ASR Principele Radu, cu gânduri despre una dintre marile voci ale României, Virginia Zeani.

În 2008, anul în care se împlineau 150 de ani de la nașterea lui Giacomo Puccini, „Seara de operă” a programat un serial dedicat creației pucciniene comentat de Virginia Zeani, celebra soprană română, una dintre cele mai bune interprete ale rolurilor maestrului italian.

La „Seara de operă” au putut fi ascultate și gânduri ale unor mari personalități ale teatrului liric – Nicolae Herlea, Cornel Fânățeanu, Angela Gheorghiu și Roberto Alagna – despre Virginia Zeani, „prima donna assoluta” a operei anilor ’50-’60 ai veacului trecut, Distinguished Professor la Indiana University (SUA).

În ultimul episod al seriei Puccini, au vorbit despre Virginia Zeani cei doi membri ai Casei Regale a României. MS Regina Ana spunea despre Virginia Zeani: “(…) o artistă cu un fel de a cânta foarte profund și emoționant, o persoană foarte deschisă, cu un zâmbet superb, sinceră și onestă care, atunci când își vorbea, te privea direct în ochi “; „(…) o întâlnire și o amintire de neuitat…”, iar ASR Principele Radu spunea despre Virginia Zeani: “(…) o personalitate căreia lumea îi este datoare, nu doar România”.

Luni, 13 aprilie 2009, la clubul Ramada-Majestic, Teatrul Național Radiofonic a organizat audiția cu public a premierei „Noaptea Reginei” – spectacol realizat după un scenariu radiofonic de Doina Papp, având la bază volumul de amintiri „Reîntoarcerea Reginei Maria Karadjordjević”, de Dragana Bošković, regia artistică fiind semnată de Ilinca Stihi, în distribuție aflându-se Ilinca Tomoroveanu, Ana Ciontea și Orodel Olaru.

Prezentat în cadrul proiectului „Biografii, memorii”, și difuzat la Radio România Cultural, spectacolul evoca destinul dramatic al Reginei Maria Karadjordjević, completând imaginea Casei Regale a României, într-o epocă istorică eroică.

Regina Maria a Serbiei, eroina cărții, nu este altcineva decât Mărioara – Mignon – cum era alintată fiica cea mică a Reginei Maria a României și a Regelui Ferdinand.

Tânăra prințesă blondă, cu chip frumos, apare alături de frații și surorile sale, de părinții săi, în atâtea fotografii de la Pelișor, Cotroceni sau Balcic. A plecat din Romania în 1922, pentru a se căsători cu Regele Alexander al Sebiei. Drumul pe Dunăre, primirea sărbătorească la Belgrad, căsătoria, viața alături de regele patriot în care sârbii văd făuritorul Iugoslaviei moderne, bucuria unui cămin liniștit în care se nasc trei băieți înconjurați cu dragoste și caldură –  altfel spus, destinul fericit al Mărioarei este curmat în anul 1934, când Regele Alexander este ucis la Marsilia, unde poposise în drumul spre Paris, pentru a se închina la mormântul eroilor. Rămasă singură, Regina îi va cultiva memoria, va avea grijă de copii până la exilul forțat care i-a despărțit după căderea monarhiei.

La Londra, unde își va sfârși zilele, în anul 1961, Maria Karadjordjević mai spera sa obțină îndurarea oficialilor sârbi pentru repatriere. Ar vrea să moară și să fie îngropată lângă soțul său, dar, din păcate, acest „favor” final i se refuza. În cea mai lungă noapte a vieții sale – Noaptea Reginei – cea în care așteapta telefonul de la Ambasadă, Regina își retrăieste practic viața, rememorând episoadele semnificative.

Majestatea Sa Regele Mihai I al României a fost prezent, vineri, 17 aprilie 2009, la Radio România, cu ocazia evenimentului prilejuit de lansarea volumului „Istoria trece, cuvântul rămâne…”, de Vasile Ionescu, ultimul director general al Societății Române de Radiodifuziune din perioada precomunistă.

După lansarea cărții, Majestatea Sa a fost însoțit de Maria Țoghină, președinte director general al Radio România într-un tur de prezentare a Casei Radio, și a vizitat câteva din locurile cele mai importante ale radioului public: Controlul General Tehnic, Radio România Actualități, Camera Știrilor și Studioul de înregistrări al Teatrului Național Radiofonic.

Majestatea sa a fost plăcut impresionat de vizita la Casa Radio, și a fost interesat să afle aspecte legate de munca jurnaliștilor și noua tehnologie de realizare și difuzare a emisiunilor radio. În studioul Teatrului Național Radiofonic, Majestatea Sa și-a amintit cu plăcere de toate marile personalități ale dramaturgiei românești – actori, regizori, scriitori – care au trecut pragul acelui studio atât înainte, cât și după cel de-al doilea Război Mondial.

Într-un interviu acordat pentru Radio România, Majestatea Sa a apreciat eforturile făcute de lucrătorii radioului public pentru promovarea valorilor culturale și i-a sfătuit pe tinerii jurnaliști să fie conștienți de responsabilitatea pe care o au față de transmiterea corecta și obiectivă a informației către ascultători.

La 28 mai 2010, Maria Țoghină, Președintele Director General al SRR, a primit Medalia Regelui Mihai I pentru Loialitate, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Elisabeta.

Înalta distincție a fost oferită pentru “curajul și generozitatea” cu care, în calitatea de Președinte Director General al Radioului public, a fost alături de Casa Regală a României în viața publică, dar și pentru modul în care a demonstrat, prin exemplul personal, că valorile perene promovate de Casa Regală a României sunt de actualitate. De asemenea, medalia a fost oferită și ca urmare a modului constant prin care SRR oferă publicului român informații clare și corecte despre Familia Regală a României.

Maria Țoghină a declarat cu acest prilej: „Permiteți-mi, Majestatea Voastră, să consider ca deosebit de semnificativă această medalie nu numai pentru mine personal, ci și pentru instituția pe care o reprezint. Activitatea Radioului public, așa cum Majestatea Voastră a avut amabilitatea să aprecieze nu o dată, se bazează pe două elemente vitale: încrederea și loialitatea față de poporul român, valori împărtășite, de altfel, și de Casa Regală”.

În anul 2011, cu prilejul celebrării celor 90 de ani ai Regelui Mihai I, a apărut, în colecția „Biblioteca Radio” a Editurii Casa Radio, volumul „În slujba voastră în toate timpurile. Mesaje și convorbiri radiofonice ale M.S. Regele Mihai I al României (1989-2010)”, ce cuprinde două compact-discuri conținând mesaje ale Regelui Mihai I din ultimii 22 de ani și o serie de interviuri inedite realizate în perioada 2008-2009, de două jurnaliste ale serviciului public de radiodifuziune: Mariana Conovici și Denise Theodoru. Volumul a fost lansat la 9 noiembrie 2011, la sala Radio, în prezența Principesei Moștenitoare și a Principelui Radu, a Președintelui Director General al SRR, András István Demeter.

Regele Mihai și principesa Margareta au decorat, joi, 25 octombrie 2012, în cadrul unor ceremonii desfășurate în Sala Regilor a Palatului Elisabeta, o serie de personalități din România și din Europa. Medalia „Regele Mihai I pentru Loialitate” a fost acordată și lui Andras Istvan Demeter, fost președinte director general al Societății Române de Radiodifuziune (SRR). Ceremoniile s-au înscris în cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea zilei de naștere a regelui Mihai

Un concert susținut de Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului Christian Badea, și lansarea volumului „At your service at all times…”, dedicat Regelui Mihai I, au constituit evenimentele prin care Radio România a marcat, sâmbătă, 11 mai 2013, la Sala Radio din Capitală, Ziua Regalității (10 mai). Spectacolul oferit de Radio România în onoarea Casei Regale a marcat o adevărată premieră, acesta fiind primul Concert Regal găzduit de Radio România după 1947. În pauza concertului, în foaier, un al doilea moment a completat evenimentul găzduit de Radio România: lansarea albumului „At your service at all times…”, ediția în limba engleză (carte și două CD-uri), în traducerea lui Alistair Blyth. Această ediție în limba engleză este continuarea firească a eforturilor de restituire către marele public a tezaurului de documente sonore din arhiva Radio.

 „Radio România și Casa Regală au fost alături, în cei 85 de ani, în multe momente. Unul dintre ele este concertul și lansarea din această seară. Dar va urma foarte curând un alt moment: transmiterea, din partea Majestății Sale Regele Mihai, a decorației „Nihil Sine Deo” pentru Radio România și un dineu la Palatul Elisabeta”, a spus principele Radu.

La 12 mai 2013, Înalta decorație NIHIL SINE DEO a fost acordată Societății Române de Radiodifuziune reprezentată de Ovidiu Miculescu – Președinte Director General, în cadrul unei ceremonii oficiale, la Palatul Elisabeta, în prezența membrilor Casei Regale a României. Decorația regală „NIHIL SINE DEO” instituită în 2009 prin ordinul Majestății Sale Regelui Mihai I și limitată la un număr de 200 membri, se acordă pentru performanțele de nivel înalt care îmbogățesc prezentul românesc din domeniul social, științific, educațional, cultural, spiritual, economic, politic și militar. Prin acordarea acestei distincții, Casa Regală recunoaște rolul important pe care radioul public l-a avut și îl are în viața de zi cu zi a țării, în general, și în evoluția Casei Regale, în particular.

În perioada 30 septembrie – 5 octombrie 2013, Festivalul Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova – Voicing The Future, organizat de Radio România, în parteneriat cu URTI, s-a aflat sub înaltul patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României și sub patronajul Ministerului Culturii.

La 7 noiembrie 2013, la Sala Radio a avut loc un recital extraordinar susținut de celebrul pianist Dan Grigore, cu ocazia celei de-a 92-a aniversări a zilei de naștere a Majestății Sale, Regele Mihai, în prezența Altețelor Regale Principesa Margareta, Principele Radu și Principele Nicolae.

În 9 mai 2014, în ajunul datei de 10 mai – sărbătoare a regalității în România – a avut loc, la Sala Radio, un concert – Simfonia a IX-a, marea capodoperă a lui Beethoven, una dintre cele mai cunoscute partituri ale tuturor timpurilor, interpretat de Orchestra Națională Radio, cu participarea Corului Academic Radio, dirijor Dan Mihai Goia. Concertul s-a desfășurat în prezența Altețelor Lor Regale Principesa Maria și Principele Nicolae

Vineri, 8 mai 2015, Sala Radio a găzduit două evenimente dedicate sărbătorii de 10 Mai.

În cursul dimineții, Alteța Sa Regală Principele Radu a luat parte, în Foaierul Central al Sălii Radio, la evenimentul de lansare a albumului „10 Mai. Casa Regală a României în cronici radiofonice (1930-1944)” apărut la Editura Casa Radio, în colaborare cu Muzeul Brăilei „Carol I”.

Albumul (carte și CD inclus) reprezintă o culegere de documente din colecțiile Societății Române de Radiodifuziune, reunite și îngrijite de Serviciul Patrimoniu Cultural și Arhive Radio România.

Cu această ocazie, a luat cuvântul Alteța Sa Regală, Principele Radu, care în cuvântul adresat audienței, a afirmat:

„Majestatea Sa Regele este nespus de bucuros că domniile voastre ați decis și împlinit într-un mod atât de frumos un proiect care, în ciuda aparențelor, nu este unul doar cultural, ci și cu însemnătate istorică, statală, politică și diplomatică. Și astăzi Familia Regală găsește că radioul este un instrument fermecat, așa cum o credea și acum aproape nouă decenii”.

În cursul serii, Alteța Sa Regală Principesa Maria a luat parte, în Studioul de concerte „Mihail Jora”, la Concertul Regal dedicat zilei de 10 Mai organizat și oferit de Societatea Română de Radiodifuziune. Concertul a fost susținut de Orchestra Națională Radio, aflată sub bagheta maestrului Radu Popa, avându-l ca solist, la pian, pe Horia Mihail.

Între 16 și 21 iunie 2014, a avut loc a doua ediție a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România sub înaltul patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României. Creatori, specialiști, dar și iubitori de teatru radiofonic au participat la festival, iar în concurs au intrat 44 de spectacole radiofonice din 21 de țări din întreaga lume.

La 25 martie 2015, Tiberiu Soare, unul dintre cei mai importanți muzicieni români ai momentului, dirijor principal – la acel moment – al Orchestrelor și Corurilor Radio a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, distincție acordată de Casa Regală a României, cu ocazia aniversării zilei de naștere a Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta. În cadrul ceremoniei desfășurate în Holul de Onoare al Castelului Peleș din Sinaia au mai fost decorate alte personalități marcante ale vieții publice și o serie de instituții culturale și de învățământ din România și din Republica Moldova.

La 8 mai 2015, în continuarea tradiției instaurate în ultimele trei stagiuni de Radio România la Sala Radio, Orchestra Națională Radio a susținut un eveniment de gală – Concertul Regal, programat în onoarea zilei de 10 mai – sărbătoare a regalității în România. Pentru a marca acest moment important, Orchestra Națională Radio, ansamblu dirijat de Radu Popa, avându-l ca solist, la pian, pe Horia Mihail, a propus un program special ce a inclus Imnul Regal semat de Eduard Hubsch, Concertul nr. 2 în do minor pentru pian si orchestră, op. 18 de S. Rachmaninov și Simfonia în re minor de C. Franck. Evenimentul a fost onorat prin participarea Alteței Sale Regale Principesa Maria.

În perioada 1 – 6 iunie 2015, a avut loc cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova – Voicing The Future, organizat de Radio România, a avut loc la Grand Hotel Continental din București, sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale, Principesa Moștenitoare Margareta a României.

România a fost reprezentată în juriu de Mihai Lungeanu, nume cunoscut publicului nostru de pe genericul unor importante producții radiofonice și din spațiul teatral unde a semnat, în calitate de regizor, spectacole îndrăgite.

Și în acest an, festivitatea de decernare a premiilor a avut loc la Palatul Elisabeta, subliniind încă o dată puternica legătură istorică și simbolică dintre Casa Regală și Radio România.

La 1 iulie 2015, la Palatul Elisabeta a avut loc, în prezența Altețelor Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu, o seară dedicată Conferinței Internaționale Media 2020 – Bringing Media to the Future, organizată la București de Radio România și de Uniunea Audiovizualului Asia-Pacific. Cu acest prilej a fost încheiat un protocol de colaborare între Casa Majestății Sale Regelui Mihai și Societatea Română de Radiodifuziune ce prevede recunoașterea reciprocă a legitimității, utilității și notorietății, precum și cooperarea între cele două instituții.

La 6 mai 2016, a avut loc Concertul Regal, prezentat de Orchestra Națională Radio în onoarea zilei de 10 mai – sărbătoare a regalității în România. Seara de gală a fost onorată de prezența unor reprezentanți ai Familiei Regale a României, ambasadori, membri ai corpului diplomatic și personalități ale vieții culturale. În contextul evenimentelor dedicate regalității în România, în deschiderea Concertului Regal, în foaierul Sălii Radio, a avut loc, pentru al treilea an consecutiv, o lansare de carte dedicată Familiei Regale a României.

Volumul Anul Regal, publicat sub îngrijirea profesorilor ieșeni Daniel Șandru și Alexandru Muraru, la Editura Adenium reprezintă un jurnal al Jubileului de 150 de ani de la fondarea Casei Regale a României și de la promulgarea Constituției din 1866.

La acest eveniment au luat cuvântul Alteța Sa Regală Principele Radu, Ovidiu Miculescu – Președinte Director General al Societății Române de Radiodifuziune, Daniel Șandru – director al Revistei „Timpul”, Alexandru Muraru – doctor în științe politice, cercetător științific și cadru didactic în Departamentul de Științe Politice al Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Doru Tompea – rectorul Univeristății „Petre Andrei” din Iași, jurnaliștii Ovidiu Nahoi și Liviu Mihaiu și Denise Theodoru – moderatorul evenimentului.

În perioada 30 mai – 4 iunie 2016, s-a desfășurat cea de-a a IV-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova. Festivalul se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale, Principesa Moștenitoare Margareta a României. Și în acest an, festivitatea de decernare a premiilor a avut loc la Palatul Elisabeta, subliniind încă o dată puternica legătură istorică și simbolică dintre Casa Regală și Radio România.

La 4 iunie 2016, a avut loc, la Palatul Elisabeta, festivitatea de premiere a laureaților celei de-a patra ediții a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale, Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custodele Coroanei.

Ceremonia s-a desfășurat în prezența Alteței Sale Regale Principesa Maria, căreia i s-a alăturat Katharina Rathouska – Directorul Departamentului de Radio Drama și Literatură al Radiodifuziunii Cehe, Președintele Juriului, Directorul Centrul Cultural Media al Radio România – Atila Vizauer, participanții la festival și reprezentanți ai presei.

„Doresc să transmit din partea Principesei Margareta a României felicitări sincere tuturor participanților cât și câștigătorilor de astăzi, care și-au asumat realizarea la un înalt nivel a unor opere din această artă specială. Radio România merită și ea felicitări pentru organizarea acestui important festival”, a declarat Alteța Sa Regală Principesa Maria.

La 20 octombrie 2016, Teatrul Național Radiofonic a organizat audiția spectacolului „Alegerea” – piesă de teatru într-un act scrisă la Versoix în anul 1960 de Majestățile lor Regele Mihai I și Regina Ana. Evenimentul a avut loc în prezența Alteței Sale Regale Pricipesa Maria a României, la Centrul de Presă al Societății Române de Radiodifuziune, din foaierul Sălii Radio.

Spectacolul se înscrie în programul evenimentelor dedicate aniversării zilei de naștere a Majestății Sale Regele Mihai, pe 25 octombrie 2016, zi în care s-a difuzat, în premieră, la Radio România Actualități.

Adaptarea radiofonică și regia artistică: Ion Andrei Puican. În distribuție: Ion Caramitru, Victor Rebengiuc, George Mihăiță, Marius Bodochi, Dorin Andone, Marius Călugărița, Marcelo Cobzariu și Daniela Ioniță Marcu. Asistența tehnică: Mirela Anton și Monica Wilhelm. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor și producător: Domnica Țundrea

La 12 mai 2017, Orchestra Națională Radio a sărbătorit Ziua Regalității printr-un concert special, sub bagheta dirijorului britanic William Kunhardt, cu participarea violonistului Eugen Sârbu, singurul muzician român menționat, alături de George Enescu, în celebra publicație Oxford Dictionary of Music.

Concertul este o continuare a tradiției instaurate în ultimele stagiuni la Sala Radio, de celebrare a zilei regalității în România, și a fost onorat de participarea Alteței Sale Regale Principesa Maria. I-au stat alături directorul Centrului Cultural Media al Radio România, Attila Vizauer, ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, consilierul Ministrului Apărării Naționale, general (r) Ștefan Dănilă.

Între 29 mai și 3 iunie 2017, Radio România a organizat cea de a V-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, dedicat inovației în creația radiofonică. Grand Prix Nova este singurul festival de producții sonore care își propune ca temă inovația, iar ediția din acest an continuă o tradiție onorantă, aceea de a se afla sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta a României.

Festivitatea de premiere a laureaților celei de-a V-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, organizat de Radio România sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale, Principesa Moștenitoare Margareta a României, Custodele Coroanei, a avut loc la 2 iunie 2017, la Palatul Elisabeta. Alături de Principesa Moștenitoare Margareta și de Georgică Severin, Directorul General Interimar al Societății Române de Radiodifuziune, s-a aflat o invitată specială, celebra actriță de origine britanică Jacqueline Bisset.

La 9 iunie 2017, la Palatul Elisabeta, Alteța Sa Regală Principesa Maria a României a onorat profesorii din București și din Județul Ilfov care au câștigat premiile locale la această ediție a programului național de educație de mediu Patrula de Reciclare. Evenimentul a reunit profesorii premiați, reprezentanții Asociației RoRec, ai partenerilor și suporterilor programului.

Alteța Sa Regală Principesa Maria a înmânat diplomele profesorilor coordonatori ai echipelor premiate, numindu-i ”ambasadori ai cauzelor nobile și formatori ai generațiilor viitoare care ne fac să devenim un popor mai responsabil și să trăim într-o țară mai curată.”

Cu acest prilej, Radio România Regional a devenit ambasador al programului de național de mediu Patrula de Reciclare

La 1 februarie 2018, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei și ASR Principele Radu au vizitat Societatea Română de Radiodifuziune. Georgică Severin, Președinte Director General al SRR, le-a prezentat oaspeților actul de înființare a Societății Române de Radiodifuziune, semnat în 1928 de Regele Ferdinand precum și proiectele postului public în contextul marcării Centenarului Marii Uniri. Printre subiectele abordate s-au aflat și cele referitoare la posibile proiecte comune. Majestatea Sa Margareta a anunțat că va organiza la Castelul Peleș o recepție dedicată Radioului Public, la aniversarea a 90 de ani de radiofonie românească.

Vizita înalților oaspeți a continuat în studioul Radio România Actualități și la Camera Știrilor, unde le-au fost prezentate mijloacele moderne de prelucrare și înregistrare a știrilor. În redacția Teatrului Radiofonic au fost vizitate studiourile de înregistrare unde li s-au explicat tehnicile moderne de prelucrare a sunetului, dar și partea istorică a studiourilor vechi, bine conservate, în care încă se lucrează.

Vizita a continuat cu studiourile și cabinele ultramoderne ale Radio România Muzical și Sala de concerte Radio.

Majestatea Sa Margareta a pus multe întrebări și s-a întreținut cu redactorii și personalul tehnic, manifestându-și admirația față de profesionalismul acestora.

La realizarea acestui material au fost folosite și fotografii realizate de colegul Alexandru Dolea, fotografii din arhiva personală și materiale din Arhiva radiodifuziuni

Sursa: RADOR