Gică reprezintă un punct de reper atunci când se discută despre performanță sportivă, a devenit un brand național și este cunoscut pe toate meridianele globului, astfel că supranumele „Regele fotbalului românesc” sau „Maradona din Carpați” nu sunt deloc întâmplătoare.

Gheorghe Hagi s-a născut la 5 februarie 1965, la Săcele, jud. Constanța, în familia unor aromâni, soții Chirața și Iancu.

A început să joace fotbal în curte, de mic, cu o vezică de porc, iar mai târziu, bunicul său i-a confecționat o minge din păr de cal. Abia la vârsta de 7 ani Gică Hagi primea o minge de cauciuc.

În aprilie 1975 a fost înregimentat de clubul de fotbal Farul Constanța, unde a fost antrenat de Iosif Bukossi, primul său antrenor, căruia îi poartă o prețuire pe viață.

În anul 1976 evolua în prima sa competiție – „Cupa Speranțelor”, iar doi ani mai târziu era legitimat la clubul Farul Constanța.

În anul 1979 a avut loc o întâmplare inedită în viața tânărului fotbalist: Hagi fusese cooptat în echipa care a jucat la un turneu în Franța unde a jucat formidabil. După două luni, când Gică termina clasa a 8-a, clubul Luceafărul – care la vremea aceea aduna absolut toate talentele fotbalisticile din țară și era pepiniera echipei naționale de juniori a țării – a dorit să-l aducă pe puști la București, însă tatăl acestuia, Iancu Hagi, s-a opus vehement, afirmând că nu vrea ca fiul său “să fumeze, să stea cu femei, sa bea cu derbedeii în șanțuri”. A urmat suspendarea lui Gică de către Federație.

Însă antrenorul Bukossi, a continuat să îl folosească pe Hagi în meciuri, folosind actele altui puști. La scurtă vreme oficialii de la București au fost anunțati că la Constanța a apărut un tânăr excelent care dă câte 3 goluri pe repriză, iar la verificări falsul a fost demascat. Cu fiul aflat între suspendarea pe viață și drumul spre Capitală, tatăl său și-a dat în cele din urmă acordul ca acesta să joace în București, primind asigurări că fiul său va avea parte de toată atenția cuvenită, astfel că în 1980, Hagi a fost înscris în echipa Luceafărul.

În anul 1982, puțin înainte de a împlini 18 ani, Hagi debuta în Divizia A, în meciul SC Bacău – Farul Constanța, scor 3-0.

În 10 august 1983, Mircea Lucescu, intuind talentul tânărului, își asumă utilizarea lui pentru prima dată într-un meci oficial al naționalei mari de fotbal – Norvegia – România, scor 0-0.

În același an Hagi este legitimat la Sportul Studențesc, iar la finalul sezonului 1984 – 1985, echipa – formată numai din tineri deosebit de talentați – Marcel Coraș, Mircea Sandu, Gino Iorgulescu, Aurică Țicleanu – devenea vicecampioana țării, stârnind mânie la nivel politic și militar, fiindcă nu-i așa, atunci erau la modă doar Steaua și Dinamo. Mai ales că în ultimul meci – decisiv pentru locul al doilea, la 31 mai 1985, Dinamo – Sportul Studențesc se încheia cu un neverosimil scor 0-5, în care Hagi a înscris nu mai puțin de 4 goluri. Curând avea să se afle că unul dintre puternicii susținători ai echipei studențești era nimeni altul decât Nicu Ceaușescu, fiul cuplului prezidențial de la acea vreme. Hagi a apărut la Sportul în 107 meciuri reușind 65 de goluri.

Remarcat de cele două mari echipe din Capitală, Hagi este convins să semneze cu Steaua, inițial sub formă de împrumut.

În ianuarie 1987, imediat după ce Steaua reușise triumful în Cupa Campionilor în finala de vis cu Barcelona, Hagi înscria unicul gol pentru Steaua în Supercupa Europei, în meciul cu Dinamo Kiev de la Monte Carlo, aducând cel de-al doilea prestigios trofeu în vitrina clubului din Bd. Ghencea.

Hagi a rămas să joace în continuare la Steaua până în anul 1990 unde a reușit 97 de meciuri și nu mai puțin de 80 de goluri.

În total, în divizia A, Hagi a disputat 223 de partide, în care a înscris 141 de goluri, trecându-și în palmares trei titluri de campion național și trei Cupe ale României, și devenind golgheterul edițiilor de campionat 1984/1985 și 1985/1986.

După Revoluție, Hagi a fost cumpărat de galacticii de la Real Madrid pe o sumă fabuloasă la vremea aceea – 4 milioane de dolari, pentru care a jucat 64 de partide și a înscris 19 goluri.

Rămâne memorabil din această perioadă, golul înscris de Gică în partida cu Osasuna Pamplona, de la jumătatea terenului, reușită care a figurat o bună perioadă pe genericele tuturor emisiunilor fotbalistice din pensinsula iberică, fiind votat în numeroase ocazii „golul anului” sau „golul lunii”.

În perioada 1992-1994, Hagi joacă la echipa italiană Brescia, supranumită „romena”, având în vedere că era antrenată de Mircea Lucescu, iar în echipă jucau și Florin Răducioiu, Dănuț Lupu, Ioan Ovidiu Sabău și Dorin Mateuț. Aici Gică a jucat 61 de meciuri și a înscris 21 de goluri.

Pe 15 februarie 1993, Hagi venise în România după un meci pierdut cu o zi în urmă de Brescia în fața celor de la Pescara, iar cel care îl aștepta să îl ducă pe Hagi cu mașina de la București la Constanța era bunul său prieten Darius Handrea. Aflați la bordul unui Mitsubishi, cumpărat de Hagi, în drum spre Constanța, Handrea pierde controlul volanului în dreptul localității Valu lui Traian, din cauza carosabilului umed iar automobilul s-a răsturnat, cei doi pierzându-și cunoștința.

Din fericire, la scurt timp, cei doi și-au revenit și au scăpat de o mare tragedie.

După acest aveniment neplăcut, Hagi se transferă la Barcelona unde activează în perioada 1994 – 1996, jucând 35 de partide și marcând 9 goluri.

În 1996, Hagi face o mișcare surprinzătoare, transferându-se la Galatasaray Istanbul, mutare care avea să însemne relansarea carierei sale. Pe lângă dragostea nebună pe care Hagi a stârnit-o pătimașilor suporteri turci, Hagi a jucat 167 de meciuri și a înscris 78 de goluri. Dar Hagi făcea mai ales spectacol: driblinguri fantastice, pase cu călcâiul, șuturi de efect și goluri memorabile. La Istanbul, Hagi a câștigat cu echipa patru titluri de campion, două Cupe ale Turciei, Cupa UEFA și Supercupa Europei. A fost punctul final al carierei sale de jucător de fotbal.

Gică a fost desemnat fotbalistul român al anului în anii 1985, 1987, 1993, 1994, 1997, 1999 și 2000.

A stabilit mai multe recorduri la naționala României: cele mai multe banderole de căpitan, cele mai multe selecții pentru o lungă perioadă (fiind depășit doar de Dorinel Munteanu) și cele mai multe goluri înscrise alături de Adi Mutu – 35.

Gică Hagi a fost prezent la trei ediții ale Campionatului European  – în 1984, 1996 și 2000 – și la trei ediții ale Cupei Mondiale – în 1990, 1994 și 1998. Momentul de apogeu l-a reprezentat ediția 1994 a Cupei Mondiale, unde echipa României a practicat un fotbal spectacol, ajungând în sferturile competiției. Momentul de excepție al „Regelui” a fost golul din 18 iunie 1994 din meciul România – Columbia 3-1, la Campionatul Mondial, când Hagi a înscris pentru 2-0 cu o execuție fantastică de la distanță, din unghi, exact la vinclu, fără ca balonul să sufere în aer nici cea mai mică rotație. Mulți specialiști din fotbal consideră încă acel gol drept cea mai frumoasă reușită a fotbalului românesc din toate timpurile. În acel an, Hagi a obținut locul 4 în clasamentul anual „Balonul de Aur” al celor mai buni fotbaliști din lume, top organizat de revista France Football.

În anul 1999, Hagi a fost desemnat fotbalistul român al secolului, iar pe 24 aprilie 2001, a avut meciul festiv de retragere.

La 31 octombrie 2000, președintele Emil Constantinescu i-a conferit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, a doua cea mai înaltă distincție a statului român, „o binemeritată și firească recunoaștere a meritelor sale sportive”, și a faptului că Hagi „a contribuit la promovarea imaginii României în lume”, după cum a afirmat președintele Constantinescu. „Puțini sportivi au reușit să obțină atâtea perfomanțe precum Hagi. Realizările sale s-au confundat cu cele ale echipei naționale, mai ales în ultimul deceniu de aur al fotbalului românesc”, a adăugat șeful statului de la acea vreme.

În 2001, Hagi devine antrenor al echipei naționale a României, însă a suferit un eșec dureros, naționala țării noastre fiind învinsă în meciul de baraj pentru Mondial, de mai puțin cotata echipă a Sloveniei.

După acest moment și demisia sa de la națională, în 2003, a devenit antrenor la echipa turcă Bursaspor, iar în sezonul 2004-2005 a antrenat vechea sa „dragoste” – fiind numit la cârma echipei Galatasaray Istanbul, unde câștigă Cupa Turciei.

În 2006 revine în România ca antrenor, pentru scurt timp, la Poli Timișoara, iar în 2007 devine antrenorul echipei Steaua, însă după trei luni a reușit doar să califice echipa în grupele Ligii Campionilor. În decembrie 2007 patronul Gigi Becali declara: „Hagi m-a atacat la ordinul Serviciilor Secrete”, stârnind ilaritate în lumea fotbalului. Peste ani cei doi, ambii machidoni, s-au împăcat însă, ba mai mult Gică l-a ajutat mult pe Becali din momentul în care acesta a ajuns la închisoare.

În octombrie 2010, Hagi și-a început al doilea mandat la Galatasaray unde a activat până la 25 martie 2011.

Gheorghe Hagi deține hotelul de patru stele Iaki din Mamaia, cu 122 de camere, cumpărat în anul 1999, renovat și relansat în 4 iulie 2001.

La 17 septembrie 2008, Gheorghe Hagi a fost numit Ambasador al Bunăvoinței pentru UNICEF România.

În 6 aprilie 2009 Hagi a înființat Academia de Fotbal Gheorghe Hagi, unde acum îndrumă peste 300 de copii spre marea performanță, și clubul Viitorul Constanța, obiective în care a investit peste 10 milioane de euro.

La 6 septembrie 2011, la meciul România – Franța care a inaugurat Arena Națională din Capitală, Hagi a primit, alături de foștii internaționali Gheorghe Popescu, Dorinel Munteanu și Ladislau Boloni, distincții din partea UEFA pentru palmaresul lor de peste 100 de selecții la echipa națională a României.

Din iarna anului 2014 a revenit pe bancă, fiind antrenorul Viitorului Constanța, echipă cu care, în 2017, a câștigat titlul de campioană a României, cel mai răsunător succes din scurta istorie a clubului.

Hagi este căsătorit cu Marilena și are doi copii, Kira – pasionată de actorie – și Ianis, un puști care îi calcă pe urme tatălui său, dovedind un talent fotbalistic remarcabil, fiind cooptat, pentru o perioadă, în lotul echipei de fotbal italiene Fiorentina, acum revenit la echipa antrenată de tatăl său, Viitorul.

Să mai adăugăm că în aceeași zi își serbează zilele de naștere și alți fotbaliști de renume, precum portughezul Cristiano Ronaldo, fotbalistul lui Real Madrid – multiplu Balon de Aur al lumii, care în 2018 împlinește 33 de ani, brazilianul Neymar, component al francezilor de la PSG (născut în 1992), cel mai scump transfer al unui fotbalist din istorie (220 de milioane de euro) și argentinianul Carlos Tevez (1984), legitimat acum la Shanghai Shenhua în Prima Ligă Chineză și devenit, din decembrie 2016, cel mai bine plătit fotbalist al panetei, cu un salariu anual de circa 40 de milioane de euro, adică 4600 de euro pe oră…

În încheiere, vă prezentăm un scurt pasaj din conferința de presă – manifest susținută de Rege, chiar vineri, 2 februarie 2018, după meciul din prima etapă a anului 2018 desfășurat de echipa sa:

„Realitatea e cruntă! Cruntă, fraților! Cum arată Liga 2, Liga 3, campionatele de juniori… Mergeți în continuare pe drumul ăsta, eu merg pe drumul meu, dar o să ne vedem peste 15-16 ani și o să-mi puneți placa de acum 15-16 ani. Toată lumea se dezvoltă și noi rămânem pe loc! Cu echipe tăiate, cu puncte reduse. Jucătorii joacă, fac puncte, apoi află că li s-au scăzut 20 de puncte. Vine Petrescu și vă spune, vin și eu și vă spun…Mi-e rușine că m-am întors acasă.

Astăzi seară vă transmit un mesaj foarte clar: ne vom vedea în timp și vom vedea ce se alege! Dar pe mine să nu mai contați, m-ați pierdut definitiv! Uitați-vă ce vă zic aici. Sunt implicat aici (n.n. – la Viitorul), dar m-ați pierdut ca mare sportiv care a făcut ceva pentru țara asta. Unii se bucură, să fie sănătoși. Voi sta și mă voi uita la voi, să vedem unde duceți România. Dar s-o duceți sus, vă rog frumos. Dar nu mă mai chemați! Chemați-i pe alții, eu mi-am făcut treaba față de fotbalul românesc. Și cât am jucat, și după ce m-am lăsat, pentru că am furnizat jucători […] Ăsta e singurul gând al meu, să plec. De ieri, sunt convins, voi pleca. Nu știu când, dar o voi face cât mai repede. Asta e, poate unii se bucură, le urez succes și voi fi primul care voi spune când vor reuși. Sunt interese meschine și politică multă, din păcate! Și nu există fotbal. Pentru mine e terminat, să nu mă mai chemați că nu o să vin. Dintre toți din România, sunt primul care sprijină, primul care a băgat milioane de euro în tineri. În tineri, nu în bătrâni. În adâncul meu sunt convins că am făcut cel mai mare lucru al vieții mele când am investit în copii. Chit că nu mai am un leu, cum zic unii, că sunt falimentar…Cum să fiu falimentar când am 300 de copii? Mai e cineva în România cu 300 de copii? Eu am doi copii legitimi și alți 300 care sunt ai mei. Depind de mine, le dau de toate, țin 66 de copii cu casă, masă, școală, tot. Un milion de euro pe an dau!

De ieri, primul gând care mi s-a pus e că vreau să plec din țară, cu toate că am o obligație aici. Voi pleca, cu siguranță! Asta e, ați reușit, v-ați atins obiectivul, vă urez succes să duceți România unde am dus-o și noi […] Nu e loc acasă pentru mine, ați mai pierdut o persoană, un om care a plecat și nu s-a mai întors”.

Sursa: Rador