Ioana Angela Similea s-a născut în comuna ilfoveană 1 Decembrie, la 9 iulie 1946, fiind cel mai mare din cei trei copii ai cuplului Petre și Gherghina Similea.

Încă din copilărie este atrasă de fenomenul muzical, o mare influență în alegerea carierei de cântăreață fiind momentul în care a asistat pentru prima dată la un concert al Mariei Tănase.

Deși foarte pasionată de muzică, a întâmpinat un refuz categoric din partea mamei sale pentru o astfel de carieră, aceasta argumentând că nu este o „meserie decentă”, care să asigure o siguranță materială.

În perioada liceului, profesorul de muzică Marin Teofil i-a descoperit talentul, îndrumând-o către compozitorul George Grigoriu, care conducea atunci ansamblul UTC și care va stabili că Angela Similea va lua lecții de canto cu Florica Orăscu, care a lucrat cu mulți alți interpreți din aceeași generație precum Aura Urziceanu, Dida Drăgan, Mihai Constantinescu și Olimpia Panciu.

În anul 1965, Angela Similea va începe oficial să cânte, afirmându-se în cadrul Festivalului artiștilor amatori, obținând locul III cu piesa „Câmpia sub lună” de V. Veselovski și apoi premiul I la concursul Primăvara bucureșteană.

În 1970, înregistrează primul succes notabil, premiul II la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur”, și Cerbul de Argint pentru interpretarea cântecelor „După noapte, vine zi” și „Amurgul”.

Debutează, apoi, în televiziune, în cadrul emisiunii-concurs „Emoții în premieră” cu melodiile „Așa ești tu” și „Guantanamera”.

În 1971 lansează șlagărul lui George Grigoriu „Amurgul”, cu care va obține premiul special al juriului la un concurs în Cehoslovacia.

Un an mai târziu obține locul II cu melodia „Tu ești primăvara mea” de Florin Bogardo, la Festivalul Orfeul de aur din Bulgaria.

În 1977, lansează cântecul „Un albastru infinit”, compus de Marcel Dragomir, cu care avea să obțină premiul I la Festivalul Mamaia.

În anul 1981, intră în distribuția musicalului „Corina” realizat de compozitorul Edmond Deda și Cella Tănăsescu după „Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian.

Doi ani mai târziu este distribuită în musicalul „Fratele meu, Charles” de Edmond Deda care a avut premiera în data de 5 ianuarie 1983.

În 1984 apare în filmul „Totul e posibil în joc” coproducție româno-olandeză, regizor Bob Rooyens, alături de Therese Steinmetz, Radu Simion și Dida Drăgan, iar în anul 1985, apare în filmul „Rămășagul” regizat de Ion Popescu Gopo, în rolul zânei.

În anul 1986, i se oferă un rol în filmul „O zi la București”, regizor și scenarist Ion Popescu Gopo, în care a jucat alături de Cesonia Postelnicu și Anca Sigartău, în același an fiind cântăreața din filmul ”Trenul de aur”.

În 1991, Angela Similea apare în musicalul „Adio, femei” de Dan Iagnov/Dan V. Dumitriu, regia Mihai Berechet, alături de Ștefan Iordache și Lia Bugnar.

De-a lungul carierei a colaborat cu unii dintre cei mai mari și mai valoroși compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Zsolt Kerestely, Temistocle Popa, Dan Iagnov, Marian Nistor, Florin Bogardo, Adrian Enescu, George Grigoriu.

Melodia „Să mori de dragoste rănită”, compusă de Marcel Dragomir, pe versurile lui Aurel Storin, a fost declarată „melodia secolului al XX-lea” de către public, cu ocazia galei organizate de TVR 2, în anul 2000.

În 2005, Angela Similea a revenit pe piața muzicală, după zece ani de absență, cu un nou album, intitulat „Lumea mea”, realizat de Ovidiu Komornyk.

În anul 2014, apare în scurtmetrajul „Să mori de dragoste rănită”, regizor Iulia Rugină.

În ceea ce privește viața personală, artista a avut prima căsătorie cu Andi Constantin, electrician de meserie, de care s-a despărțit pentru a se căsători cu chitaristul Sorin Movileanu. În timpul acestui mariaj, Angela Similea a devenit pentru prima oară mamă, născându-l pe Sorin.

Nici cea de-a doua căsătorie nu a funcționat, astfel că Angela Similea a ajuns, din nou, la altar alături de Jan Hilgen, un om de afaceri din Olanda pe care l-a cunoscut prin intermediul unor prieteni, în România. Acesta i-a înfiat fiul și împreună au trăit o poveste de dragoste frumoasă, timp de 17 ani, acesta fiind și cel mai lung mariaj al Angelei Similea. În 1991, cei doi și-au spus adio, apoi, Angela a fost căsătorită cu omul politic Victor Surdu, din data de 9 februarie 1999, până la decesul acestuia, la 7 aprilie 2011.

În anul 2009, conform unui sondaj CURS realizat pentru Jurnalul Național, Angela Similea a fost declarată ca fiind „cea mai apreciată cântăreață” din ultimii 20 de ani de către public.

Angela Similea a primit de-a lungul carierei o serie impresionantă de premii și distincții, printre acestea aflându-se, așa cum aminteam, în 1970, „Cerbul de Argint” la Festivalul Internațional Cerbul de Aur, cu piese interpretate „Marea cântă” (Paul Urmuzescu) și „După noapte vine zi” (Aurel Giroveanu /Tudor Mușatescu), în 1983, „Melodii ‘82” cu „Casa mea” – Marele Premiu, 1984 – Festivalul Mamaia, melodia „De n-ai să vii” a obținut Trofeul Festivalului, în 1985, „Melodii ‘84”, melodia „Trăiesc” obține Marele Premiu, în 1986 – „Melodii ‘85”, cântecul „Voi cânta pentru mileniul trei” obține Marele Premiu, iar în 1987, la „Melodii ‘86”, melodia „Nu-mi lua iubirea” obține Marele Premiu, Trofeul Festivalului.

De asemenea, în 1996, la Festivalul Mamaia, melodia „Să mori de dragoste rănită” obține Trofeul Festivalului la sectiunea șlagăre, în 1998, primește Discul de platină (Electrecord), în 1999, „Microfonul de aur” la „Premiile „București ’99”, în 1999, este distinsă cu Diploma de Excelență a Festivalului „Crizantema de Aur”, în 2000 obține Discul de aur (Electrecord).

Tot în anul 2000 obține Premiul pentru 30 de ani de carieră arstistică, al Electrecord, în 2002 primește Premiul „Galei Muzicii Ușoare Românești” acordat de Radio România Actualități, în 2003 – Premiul pentru cariera artistică la Festivalul Național „Floare de Tei”, în 2004 – Premiul Excelenței Interpretative acordat de (Revista „Actualitatea muzicală”, în 2004 – Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, categoria B, acordat de Președinția României – „pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești” -, în 2005 – Premiul de excelență – Premiile VIP.

Angela Similea a fost recompensată și cu Premiul „Vocație în promovarea muzicii naționale”, acordat de revista „Balcanii și Europa” în anul 2005, 2006 – Premiul „Cel mai bun solist de muzică ușoară 2005” acordat de Societatea Cosmopolitan,     2006 – Gala „10 pentru România” nominalizare la categoria „Cel mai bun artist interpret”, 2007 – Premiul „Discul de aur” pentru vânzări record ale albumului „Lumea mea”, lansat la Casa de Producție Ovo Music și în 2008 – Premiul „Discul de platină”, al Casei de Producție Ovo Music, pentru vânzări record.