Însă portavionul rusesc nu reușește să îndeplinească acest rol. „Praștia” care lansează avioanele de la bord nu este suficient de puternică, iar sistemul de prindere care ar trebui să oprească avioanele la ateritzare nu funcționează tot timpul. Totuși, chiar daca Rusia nu are un portavion foarte performant, are suficiente alte arme cât să fie o putere militară. Un recent studiu arată că multe țări și-au accelerat eforturile de înarmare într-o încercare de a contrabalansa puterea Rusiei. Iar un alt studiu arată că Rusia și-a sporit la rândul său achiziția de armament, transmite Digi24.

Ministerul rus al apărării a anunțat că un avion de luptă Suhoi a ajuns în Marea Mediterană după ce a ratat aterizarea pe portavionul Kuznețov. Cablurile care ar fi trebuit să oprească aparatul de zbor s-au rupt, așa că avionul nu a putut încetini. În urmă cu mai puțin de o lună, un MIG a căzut în mare după ce a zburat până a rămas fără kerosen în așteptarea unor reparații la același sistem de aterzare al navei.

Singurul portavion al Rusiei, este o clasă în sine, clasa Kuznețov. Dar nu este cea mai puternică navă de acest fel.

Oficiali NATO citați de Wall Street Journal spun că sistemul de catapultare a avioanelor de pe portavionul rusesc este mai slab decât cel al navelor americane. Din această cauză aparatele de zbor rusești trebuie să decoleze de pe portavionul Kuznețov mai slab înarmate și cu mai puțin combustibil în rezervoare. Au așadar o rază de acțiune mai mică.

În plus, un singur portavion nu este de ajuns pentru o prezență puternică în mările lumii. Statele Unite, de exemplu, folosesc în mod constant zece portavioane nucleare care pot acționa simultan în mai multe colțuri ale globului.

Deși trece de mai mulți ani printr-un proces de modernizare, armata rusă încă mai are probleme în ceea ce privește noutatea tehnologiilor militare folosite. Totuși, rămâne o forță prin simpla ei dimensiune.

Cel mai recent indice global al militarizării, citat de Euractiv, arată că Anexarea peninsulei Crimeea și izbucnirea războiului din Ucraina au dat naștere unei curse a înarmării în Europa de Est. România a ajuns pe locul 33 în lume la eforturile de înarmare. Țara noastră este depășită de Bulgaria, dar este la doar două locuri în spatele Statelor Unite. Pe primul loc este Israelul care și-a sporit eforturile militare după izbucnirea războului civil din Siria și a apariției grupării teroriste ISIS. Rusia este pe locul cinci la eforturile militare mondiale.

Un alt studiu, cel al Institutului de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, arată că vânzările de armament rusesc au crescut cu 6,2% anul trecut și au depășit 30 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte a acestei sume a fost generată de achizițiile militare ale armatei ruse.

Însă cele mai mari vânzări de armament continuă să fie cele ale companiilor din Statele Unite. Acestea au încasat aproape 210 miliarde de dolari, de șapte ori mai mult decât cele din Rusia și de peste două ori mai mult decât prodicătorii de armament din Europa de Vest. Însă, procentual, cea mai mare creștere a vânzărilor a fost înregistrată de industria militară din Coreea de Sud, care a avut parte de un salt de 31.7% anul trecut. Este de asemenea un efect al înarmării propriei armate.