Pandemia a accentuat divizarea clară a rolurilor de gen în familiile rome. Sarcinile de îngrijire au trecut totalmente în responsabilitatea femeilor, implicarea bărbaților fiind aproape nulă. 70% din femeile rome au relatat că a crescut numărul de ore dedicate curățeniei, iar 62% au menționat timpul dedicat pregătirii meselor.

Din perspectiva sănătății, persoanele de etnie romă s-au dovedit a fi mai vulnerabile în perioada pandemiei. Mai mult de jumătate din romi au suferit de pe urma unor probleme de sănătate emoțională. Cele mai afectate în acest sens au fost femeile rome: circa 72% față de 37% în cazul bărbaților. Peste 50% din romi nu au apelat la servicii medicale, chiar și în situația când au avut o problemă de sănătate care necesită să fie examinată de un medic.

Majoritatea romilor nu au acces sau nu au resursele necesare pentru achiziționarea echipamentelor de protecție contra COVID-19. În perioada de carantină, majoritatea absolută a femeilor rome nu au avut acces la mănuși și mască – 95%, în cazul bărbaților – 80%.

Persoanele de etnie romă ce au nivelul scăzut de studii au fost afectate cel mai mult de această criză, reprezentând o pondere mai mare în rândul celor ce și-au pierdut locul de muncă. Circa 70% din respondenții fără studii sau cu studii primare și 40% cu studii incomplete au raportat că și-au pierdut slujba. Criza pandemică a determinat ca mai multe venituri obținute de persoanele de etnie romă din activitățile economice să se reducă. Pentru mai mult de 65% din romi ar fi dificil financiar să-și procure medicamente în sumă de 200 lei.

Raportul integral poate fi accesat online. Studiul a fost elaborat în parteneriat cu Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și finanțat de Suedia, în perioada aprilie-mai 2020. Cercetarea „Efectele crizei provocate de pandemia COVID-19 asupra populației de etnie romă din Republica Moldova” a fost efectuată pe un eșantion de 200 de persoane de etnie romă, din 12 localități.