Jumătate din acest bilanț aparține Chinei și Indiei, în timp ce 1 milion de decese au fost împărțite între Bangladesh, Indonezia, Japonia și Statele Unite, conform unui studiu realizat de cercetători de la trei universități din Marea Britanie și de la Universitatea Harvard din Statele Unite, publicat în revista științifică Environmental Research.

Cocktailul toxic de particule fine generate prin arderea petrolului, gazelor naturale și, mai ales, a cărbunelui se face vinovat pentru cel puțin un sfert din mortalitatea raportată în șase țări, toate aflate în Asia.

"Vorbim adeseori despre pericolul arderii de combustibili fosili în contextul emisiilor de CO2 și al schimbărilor climatice. Neglijăm însă impacturile sanitare potențiale", a declarat unul dintre autorii studiului, Joel Schwartz, profesor la Chan School of Public Health din cadrul Universității Harvard.

Potrivit unor cercetări precedente, poluarea aerului ar reduce, în medie, cu peste doi ani speranța de viață. Asia este regiunea cel mai grav afectată, cu o speranță de viață redusă cu mai mult de patru ani, în special în China, contra unei reduceri de opt luni în Europa.

Noul studiu a crescut de două ori precedentele estimări ale numărului de decese premature legate de poluarea generată de combustibilii fosili.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea aerului - ce include poluarea asociată preparării termice a hranei și încălzirii locuinței - ucide 7 milioane de persoane în fiecare an, iar 4,2 milioane dintre aceste decese sunt cauzate de poluarea exterioară.

Cele mai recente date obținute de Observatorul "Global Burden of Disease", care repertorizează cauzele mortalității la nivel mondial, sunt similare.

Cele două estimări se bazează pe date din satelit și pe măsurători de suprafață realizate pentru a determina concentrațiile de particule fine PM2,5.

Însă ele nu permit oamenilor de știință să afle dacă aceste particule provin din arderea combustibililor fosili sau din fumul generat de incendiile de pădure, a declarat Loretta Mickley, coautoare a studiului și specialistă în interacțiuni între climă și chimie la Universitatea Harvard.

"Cu datele din satelit, nu vedem decât anumite piese ale jocului de puzzle", a adăugat ea.

"Studiul nostru nu este cu siguranță singurul care a descoperit un impact amplu asupra sănătății cauzat de expunerea la poluarea aerului, însă noi am fost uluiți de cât de mari sunt estimările pe care le-am obținut", a declarat o altă coautoare a studiului, Eloise Marais, expertă în chimie atmosferică și cercetătoare la University College London.

Pentru a-și detalia analizele, cercetătorii au folosit un model 3D de chimie atmosferică, împărțind Terra în blocuri de 60 km x 50 km, cuplate la date despre emisiile de CO2 din diferite sectoare (industrie, aviație, etc.) și cu simulări ale circulației aerului, furnizate de specialiștii de la NASA.

Odată cunoscută concentrația de PM2,5, autorii studiului au analizat impactul asupra sănătății. Studii recente au arătat o subestimare a acestui risc și au dezvoltat un nou model de calculare a riscului.

Comparată cu alte cauze ale mortalității premature, poluarea aerului, care provoacă boli cardiace și pulmonare, ucide de 19 ori mai multe persoane în fiecare an decât malaria, de nouă ori mai multe decât SIDA și de trei ori mai multe decât consumul excesiv de alcool.