„Cu această decizie, trimitem un mesaj clar: țările noastre sunt gata și pot utiliza toate măsurile necesare pentru a ne apăra teritoriul și libertatea”, au subliniat miniștrii apărării ai celor patru țări într-un comunicat comun, transmite Digi24. 

Retragerea planificată a fost făcută pentru a permite o protecție eficientă a granițelor regiunii, a declarat ministrul apărării lituanian, Dovile Sakaliene, într-o declarație separată, citat de Reuters.

Părăsind această convenție încheiată în 1997, care a fost ratificată sau la care au aderat peste 160 de țări, Polonia și țările baltice vor putea începe din nou să stocheze mine terestre.

Lituania, Letonia, Estonia și Polonia, țări membre ale UE și NATO și care se învecinează cu Rusia, consideră că, „după ratificarea Convenției privind interzicerea minelor antipersonal (Convenția de la Ottawa), situația în materie de securitate în regiune s-a deteriorat în mod fundamental", potrivit comunicatului.

„În contextul acestui mediu de securitate instabil, marcat de agresiunea Rusiei și amenințarea permanentă pe care aceasta o face să planeze asupra comunității euroatlantice, este esențial să fie evaluate toate măsurile menite să consolideze capacitățile noastre de disuasiune și de apărare”, au declarat miniștrii semnatari.

În pofida deciziei lor, cele patru țări s-au declarat „atașate dreptului umanitar internațional, inclusiv protecției civililor în timpul unui conflict armat”, au subliniat miniștrii apărării polonez și baltici. „Națiunile noastre vor continua să apere aceste principii, răspunzând totodată nevoilor noastre în materie de securitate”, au adăugat ei.

Săptămâna trecută, ministrul apărării lituanian a anunțat la Varșovia că Finlanda, care are și ea o frontieră comună cu Rusia, ar putea lua de asemenea decizia de a se retrage din Convenția de la Ottawa.

Tot săptămâna trecută, Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a declarat că este profund îngrijorat în contextul european de reînarmare, după retragerea Lituaniei din Convenția internațională împotriva munițiilor cu dispersie și discuțiile din Polonia în legătură cu tratatul privind minele antipersonal.

Erik Tollefsen, șeful diviziei Contaminare prin arme din cadrul CICR, a explicat că minele antipersonal și munițiile cu dispersie au "o anumită formă de utilitate militară", dar și multe dezavantaje. El a subliniat că aceste arme reduc spațiul de manevră al forțelor armate care le folosesc și a reamintit costul ridicat al procesului de deminare. El a mai susținut, de asemenea, că sistemele de autodistrugere nu funcționează întotdeauna.

Pe 6 martie, Lituania s-a retras din Convenția internațională privind munițiile cu dispersie, invocând de asemenea îngrijorări legate de securitate privind Rusia vecină, o decizie fără precedent criticată de organizațiile pentru drepturile omului.

A doua zi, premierul polonez Donald Tusk s-a declarat în favoarea retragerii Varșoviei din Tratatul de interzicere a minelor antipersonal pentru a crește capacitățile de apărare ale Poloniei în contextul invaziei ruse din Ucraina.