POLITICO scrie că o astfel de mișcare ar oferi un impuls electoral puternic președintei Maia Sandu, al cărei partid face campanie pe o platformă pro-UE și se confruntă cu eforturi susținute din partea Rusiei de a influența votul în favoarea Moscovei.

„Trebuie găsită o modalitate de a deschide primul cluster”, a declarat Siegfried Mureșan, europarlamentar conservator și președinte al Comitetului de Asociere UE–Moldova din Parlamentul European.

„Ar fi un semnal pentru Rusia. Ar elimina argumentul din narațiunea rușilor, și anume că nu există progrese pe calea aderării la UE.”

Însă permiterea ca Republica Moldova să avanseze, în timp ce Ucraina rămâne pe loc, riscă să supere Kievul, al cărui proces de aderare la UE a mers în paralel cu cel al Republicii Moldova încă din 2023, când ambele țări au primit undă verde inițială din partea Consiliului European.

„Există pericolul de a transmite un semnal greșit ucrainenilor”, a spus un diplomat ucrainean.

„Într-un moment în care viitorul păcii este discutat în Alaska, trebuie să menținem cât mai puternică perspectiva aderării la UE.”

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au implementat reforme extinse pentru a se alătura UE, îndeplinind toți pașii necesari pentru deschiderea primului cluster de negociere, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

„Nu există niciun motiv obiectiv pentru a bloca Clusterul 1”, a adăugat acesta într-un comentariu trimis pe email.

Mesaj puternic

Problema este că aderarea Ucrainei este blocată de Ungaria, al cărei prim-ministru, Viktor Orbán, a făcut din opoziția față de intrarea Kievului în bloc un element central al propriei campanii pentru realegerea de anul viitor. Astfel, în timp ce Republica Moldova ar putea obține aprobarea tuturor celor 27 de state membre pentru deschiderea unui cluster de negociere la o reuniune informală a Consiliului Afaceri Generale din 1 septembrie, Ucraina este puțin probabil să obțină sprijin unanim.

Această situație pune țările favorabile extinderii, inclusiv Danemarca, care deține președinția Consiliului UE, într-o dilemă.

Dacă păstrează candidatura Republicii Moldova strict legată de cea a Ucrainei, nu pot avansa cu niciuna dintre ele. Permițând Moldovei să avanseze înainte de 28 septembrie ar transmite un mesaj puternic alegătorilor pro-UE din Republica Moldova — dar ar putea înfuria ucrainenii. Potrivit unui diplomat european care urmărește îndeaproape procesul, sunt luate în considerare mai multe opțiuni pentru a arăta Ucrainei că procesul său de aderare înaintează, chiar dacă nu se deschide niciun cluster de negociere — inclusiv acordarea accesului la programul „Orizont Europa” sau la programul de schimb de studenți Erasmus.

„Sunt multe lucruri pe care le putem face pentru a aduce Ucraina mai aproape de Europa pe alte căi decât procedura formală de negociere”, a declarat diplomatul european.

„Elementul esențial este să continuăm să facem pași înainte și să fie clar că opoziția Ungariei nu este considerată legitimă și că adevărata recompensă este finalizarea procesului.”

Moment istoric

Diplomații și oficialii au subliniat, de asemenea, că situația s-ar putea schimba rapid, mai ales în lumina întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin de vineri, în Alaska. Dacă liderii ajung la un acord și stabilesc că aderarea Ucrainei la UE este o parte esențială a acestuia, Trump ar putea să-l convingă pe Orbán să-și ridice opoziția față de aderarea Kievului.

Susținătorii menținerii împreună a celor două candidaturi susțin că Europa nu ar trebui să riște demoralizarea ucrainenilor care sunt hotărâți să adere la UE și că o strategie mai bună ar fi să se exercite presiuni asupra lui Trump pentru a-l determina pe Orbán să ridice blocajul.

„Este un moment istoric și trebuie să privim situația în ansamblu. Aderarea la UE este o parte esențială a oricărui acord de pace”, a adăugat diplomatul.