Începând cu octombrie 2019, principalele țări din topul investițiilor generate de FEIS în raport cu PIB-ul sunt Grecia, Estonia, Portugalia, Bulgaria și Polonia. Printre proiectele create din Planul Juncker se numără o infrastructură paneuropeană de încărcare rapidă a vehiculelor electrice, o societate de gestionare a deșeurilor alimentare din România și reintegrarea foștilor militari la locul de muncă în Olanda.

Pe lângă finanțarea de proiecte inovatoare și tehnologii noi, Planul Juncker a sprijinit și alte obiective ale UE, cum ar fi politica climatică, politica socială și politica din domeniul transporturilor. Datorită Planului Juncker: peste 10 milioane de gospodării au acces la energie din surse regenerabile, 20 de milioane de europeni beneficiază de servicii de asistență medicală îmbunătățite, iar anual 182 de milioane de călători se bucură de o infrastructură feroviară și urbană mai bună.

Planul Juncker a jucat un rol esențial în stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice. Investițiile Grupului Băncii Europene de Investiții (BEI) girate de Fondul European pentru Investiții Strategice din Planul Juncker (FEIS) au crescut Produsul Intern Brut (PIB) cu 0,9% și au adăugat 1,1 milioane de locuri de muncă în comparație cu scenariul de referință. Acestea sunt cele mai recente calcule efectuate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) și de Departamentul de Economie al Grupului BEI, pe baza acordurilor de finanțare aprobate până la sfârșitul lunii 2019.

Pe lângă impactul direct al Planului Juncker asupra creșterii PIB-ului și a ocupării forței de muncă, trebuie menționat și impactul macroeconomic pe termen lung asupra UE. Privind către anul 2037, operațiunile din cadrul Planului Juncker vor fi creat încă un milion de locuri de muncă și vor fi crescut PIB-ul UE cu 1,2%. Îmbunătățirea conectivității și creșterea productivității ca urmare a proiectelor sprijinite de Planul Juncker contribuie la stimularea competitivității și a creșterii economice europene pe termen mai lung, apreciază Comisia Europeană.

Începând din octombrie 2019, Planul Juncker va mobiliza în UE investiții suplimentare de 439,4 miliarde de euro. Numărul startup-urilor și al întreprinderilor mici care pot beneficia în prezent de un acces mai bun la finanțare a depășit un milion.

Aproximativ 70% din investițiile mobilizate preconizate provin din resurse private, ceea ce înseamnă că Planul Juncker și-a îndeplinit și obiectivul de a mobiliza investițiile private.

"Am realizat ce ne-am propus: să readucem Europa la o creștere solidă și să stimulăm crearea de locuri de muncă. Până în 2022, Planul Juncker își va continua efectele stimulatoare, urmând să genereze un plus de 1,7 milioane de locuri de muncă și o creștere a PIB-ului UE cu 1,8%. Nu am spus niciodată că planul ar fi un panaceu. Însă în clipa în care avem mai mult de un milion de întreprinderi mici care beneficiază de o finanțare care înainte nu le era disponibilă, chiar avem de ce să fim mândri", a declarat Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

Grație Planului de investiții pentru Europa, BEI și Fondul European de Investiții (FEI), filiala sa însărcinată cu finanțarea întreprinderilor mici, au aprobat finanțarea pentru aproape 1.200 de operațiuni și sunt pe cale să acorde finanțare de risc unui număr de peste un milion de IMM-uri și startup-uri din diverse sectoare și din toate cele 28 de țări ale UE.

Fondul European pentru Investiții Strategice din Planul Juncker sprijină ideile inovatoare de protejare a planetei. Proiectele finanțate de Grupul BEI în cadrul Planului Juncker urmează să atragă investiții în valoare de 90,7 miliarde de euro pentru acțiunile climatice. Printre aceste proiecte se numără clădirile cu consum de energie zero, parcurile eoliene, proiectele privind energia solară, dușurile cu economie de apă, autobuzele ecologice și iluminatul LED.

Un alt obiectiv important al Planului Juncker este acela de a ajuta la demararea proiectelor. Platforma europeană de consiliere în materie de investiții oferă asistență tehnică și consiliere pentru proiectele în curs de demarare. De când a fost lansată în 2015, Platforma de consiliere a tratat peste 1.400 de cereri venite din partea unor promotori de proiecte din toate țările UE, dintre care peste 400 beneficiază de consiliere adaptată. Mai mult de 50 dintre acestea au intrat deja în mecanismul de împrumuturi al BEI.

Un proiect a fost modernizarea sistemului de iluminat stradal din Vilnius, în vederea creșterii eficienței sale energetice. Proiectul, care a beneficiat și de un împrumut de 21,6 milioane euro girat de FEIS, va contribui la reducerea consumului de energie electrică și a costurilor cu un procent estimat de 51%, realizând astfel o economie de aproximativ un milion de euro pe an. Economia de energie este echivalentă cu consumul mediu de energie al unui număr de aproape 3.100 de gospodarii.

În plus, începând din septembrie 2019, pe Portalul european pentru proiecte de investiții, un loc de întâlnire online pentru promotori și investitori, au fost depuse peste 890 de proiecte. Acestea acoperă toate sectoarele importante ale economiei UE, investițiile totale propuse ridicându-se la 65 miliarde euro. Peste 60 de proiecte au primit finanțare după ce au fost publicate pe portal. Portalul oferă și servicii suplimentare, precum organizarea de evenimente de stabilire de contacte. 

Sursa:Agerpres