Peter Michalko: Ajutorul de 100 de milioane de euro din partea UE depinde de modul de implementare a noului sistem electoral (INTERVIU)
-
25 Februarie 2018 16:14
Investigarea fraudei bancare reprezintă un test important pentru autoritățile Republicii Moldova, care trebuie să de dea dovadă de voință politică, precum și pentru capacitatea structurilor de stat de a investiga această crimă extraordinar de serioasă, a declarat șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio Chișinău.
Ambasadorul european a subliniat că acest subiect este urmărit foarte atent de structurile europene și de toți partenerii internaționali.
Referitor la deblocarea ajutorului macro-financiar de 100 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, una dintre condițiile de bază se referă la modul de implementare a noului sistem electoral, adoptat de către autoritățile de la Chișinău, contrar concluziilor și recomandărilor Comisiei de la Veneția, a subliniat Peter Michalko, într-un interviu realizat de Natalia Zaharescu.
Reporter: Domnule Ambasador, cum ați caracteriza relația între Uniunea Europeană și Republica Moldova, ținând cont și de declarațiile pe care le-ați făcut anterior în presă, potrivit cărora investigarea fraudei bancare de acum câțiva ani constituie testul principal pentru aprecierea felului în care au loc reformele în domeniul anticorupției și sectorului de justiție din Republica Moldova?
Peter Michalko: Stadiul actual de relații între Uniunea europeană și Republica Moldova este unul avansat, este bazat pe acordul de asociere și Acordul de Liber Schimb și este bazat și pe angajamentele pe care și le-a luat Republica Moldova pentru reforme și schimbări în foarte multe domenii în ceea ce privește instituțiile de stat. În ceea ce privește frauda bancară și investigația proprie care acum trebuie să aibă loc, este într-adevăr un test foarte important în ceea ce privește și voința politică, și capabilitatea structurilor de stat de a investiga această crimă extraordinar de serioasă, cu o daună extraordinar de mare pentru Republica Moldova, pentru economia ei, pentru toți cetățenii și de a arăta capacitatea de a-i aduce pe cei care sunt responsabili pentru această crimă în fața justiției. Este important ca Republica Moldova să arate, ca stat, că poate redobândi încrederea necesară din partea partenerilor străini, dar și a propriei populații. În ceea ce privește voința de a fi un partener serios în domeniul justiției, dar și în construirea sistemului economic credibil unde astfel de daune nu vor mai avea loc, fie că este vorba despre daune asupra bugetului de stat, sau asupra agenților economici ,sau a potenților investitori. Este un element care este văzut cu atenție foarte mare și de structurile europene, și de toți partenerii internaționali.
Reporter: Cum estimați că decurg investigațiile, cel puțin din informațiile care au fost făcute publice până în prezent?
Peter Michalko: Noi urmărim foarte atent ceea cea fost făcut public și cum merg investigațiile. Ne uităm și la tot ce se întâmplă în domeniul acestei investigări și la ceea ce se întâmplă pe toate căile legate de această fraudă și în chestiunea recuperării acestor fonduri, care încă pot fi salvate. Aici este vorba și despre o parte a condițiilor Uniunii Europene – crearea și funcționarea Agenției pentru recuperarea bunurilor infracționale, pentru că și aceste structuri trebuie să fie funcționale.
Ce ar trebui să facă de fapt autoritățile de la Chișinău, astfel încât situația în Republica Moldova să se schimbe în bine, să avem o democratizare reală a societății?
Peter Michalko: Este un lucru care vine cu recunoașterea reală a valorilor și asumarea lor, respectarea lor în viața cotidiană. Deci, respectarea și a drepturilor omului, și a libertăților fundamentale ca aspecte indiscutabile realității democratice. Respectarea statului de drept, principiilor statului de drept ca și realitatea în domeniul de justiție – acestea sunt lucruri măsurabile, dacă vă uitați, de exemplu, la volumul deciziilor luate în fața tribunalelor în procese închise, măsurile de reținere care sunt folosite în număr mult mai mare decât este cazul în țările europene. Aici sunt necesare schimbări și în ceea ce ține de independența justiției, independența judecătorească, dar și în modul în care legislația existentă este aplicată, deci, cu măsură care este reală în societățile care respectă statul de drept. Sunt mai multe reforme în domeniul justiției care trebuie să aducă mai multă independență pentru judecători, rolul Consiliului Suprem al Magistraturii, sistemul de numire și de promovare a judecătorilor ca ei să fie sigur că nu pot fi influențați nici să fie subiectul presiunilor, fie asta pentru promovare, fie asta pentru deciziile care le aprobă, și trebuie să o facă în mod independent, dar cu respectarea deplină a drepturilor cetățenilor. Deci, reforma trebuie să continue și sunt aici parteneri internaționali – Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE/ODIR ca parteneri respectați care oferă și susținere și aceste standarde ca exemple, dar reforma trebuie să fie făcută de către instituțiile statului Republica Moldova.
Reporter: Ce ar trebui să facă autoritățile Republicii Moldova ca să obțină deblocarea ajutorului macrofinanciar în valoare de 100 de milioane de Euro din partea Uniunii Europene?
Peter Michalko: Acum suntem în faza dinainte de adoptarea unei decizii referitoare la prima tranșă. Vorbim, deci, despre ce trebuie să se întâmple în viitor. Suntem în faza evaluării condițiilor tehnice, stabilite în anexa la Memorandumul de înțelegere și acelor precondiții cu caracter politic care țin de respectarea standardelor democratice – sistemul politic multipartidist parlamentar, împreuna cu libertățile fundamentale, libertatea mass media. Vom evalua cum respectă Republica Moldova aceste condiționalități, în ambele domenii, ca mai apoi să fie adoptată o decizie la nivel european referitor la eliberarea unei prime tranșe. Aceeași evaluare va fi făcută înainte de eliberarea a fiecare dintre cele trei tranșe. Deci, va fi necesară respectarea în continuare a standardelor democratice, sa fie îndeplinite și cele 28 de condiții, care sunt ”în forță” pentru cele trei tranșe. Pentru prima tranșă sunt 10 condiții care, în cea mai mare parte, țin și de domeniul anticorupție, inclusiv funcționarea Agenției Naționale de Integritate, inclusiv adoptarea legislației în domeniul anticorupție și împotriva spălării banilor și în domeniile care țin destul de mult, sau sunt aproape de aceste domenii, de exemplu Agenția Achiziții Publice, în ceea ce privește domeniul întreprinderilor de stat, pentru că toate aceste domenii sunt foarte importante și sensibile atunci când vorbim despre standarde de transparență în toate aceste domenii, în special în economie.
Reporter: Va fi urmărit și modul de implementare a noului sistem electoral în acest context?
Peter Michalko: Asta este chiar una din condițiile de bază. Articolul 14 din memorandumul de înțelegere vorbește exact despre asta – implementarea legislației electorale, care a fost adoptată împotriva recomandărilor din partea Comisiei de la Veneția. Chiar a fost aceasta cauza care a dus la precondițiile politice în obținerea macro asistenței financiare. Și pentru asta este important standardele democratice să fie respectate și nu numai la început, dar în toată perioada acestui an, care este unul electoral. Și atenție sau concentrarea spre procesele politice, în niciun caz nu poate să însemne diminuarea nivelului pentru standardele democrației.
Reporter: Deja au apărut critici referitoare la acest nou sistem electoral, la modul cum au fost împărțite circumscripțiile uninominale. Ce așteptări aveți de la aceste alegeri parlamentare?
Peter Michalko: În primul rând alegerile trebuie să reconfirme nivelul democrației în R. Moldova, să fie libere și cinstite și să evite aceste riscuri, care de fapt reprezintă nerespectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, dar și a altor parametri pe care le știm și din trecut ca negative în ceea ce privește exercițiul electoral în această țară. Dacă vorbim, de exemplu, de finanțarea partidelor sau campaniilor electorale, care, și acestea au fost subiectul unui raport separat al Comisiei de la Veneția.
Reporter: Există riscuri care se prefigurează deja, în contextul discuțiilor pe marginea formării circumscripțiilor electorale, numărul de alegători în cadrul acestora, circumscripțiile formate în afara Republicii Moldova?
Peter Michalko: După cum știți, recent a avut loc încă o vizită a reprezentanților Comisiei de la Veneția și au fost evaluate chiar aceste aspecte de implementare, între care și formarea circumscripțiilor, așteptăm acest raport, care va fi și el important pentru evaluarea noastră. Sunt și riscuri care provin din recomandările nerespectate ale Comisiei de la Veneția, mai ales în ceea ce privește pragul prea mare pentru intrarea partidelor în Parlament, în ceea ce privește riscul de influențare a candidaților în circumscripțiile uninominale de către interese politice, economice, sau altele. Toate acestea reprezintă un set de elemente care sunt în atenția noastră când ne uităm la respectarea standardelor democratice.
Reporter: Am vrea să discutăm și despre problema transnistreană. Cum vede UE rezolvarea acestei crize care durează deja de mai mult de două decenii. Există în cancelariile europene o viziune asupra principiilor în baza cărora ar trebui rezolvat acest conflict?
Peter Michalko: Uniunea Europeană este participant activ în formatul 5+2 în care au loc negocierile privind rezolvarea conflictului transnistrean. În ceea ce privește formula de rezolvare, aceasta este agreată la nivel de statele membre OSCE. Deci, 57 de state din Europa au convenit asupra formulei care spune că acest conflict poate fi rezolvat în baza suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova, în granițele recunoscute internațional, cu statut special pentru Transnistria. Deci, formula există, există și procesul de negocieri, există și o activitate destul de mare, care trebuie să ajute la îmbunătățirea atmosferei pentru rezolvarea conflictului, prin implementarea măsurilor de încredere, la care participă și UE foarte activ și în care a avut loc un progres semnificativ la sfârșitul anului trecut cu mai multe domenii să fie rezolvate, inclusiv deschiderea podului la Gura-Bâcului – Bâcioc, cu diplomele universitare și alte domenii în care scopul este să fie îmbunătățită viața oamenilor de pe ambele maluri. Trebuie să continue acest efort și Uniunea Europeană va continua participarea ei activă.
Reporter: Retragerea trupelor rusești din această regiune este o precondiție pentru rezolvarea acestui conflict, în opinia UE?
Peter Michalko: În ceea ce privește cestiunea prezenței forțelor, aceasta va fi abordată în paralel cu negocierile privind rezolvarea conflictului transnistrean.
Reporter: Domnule Ambasador, am vrea să vă întrebăm și despre declarațiile de unire simbolice pe care fac în aceste zile mai multe localități din Republica Moldova, de unire cu România. Cum este văzut acest aspect?
Peter Michalko: Eu nu am niciun comentariu. Știți că relațiile internaționale între state sunt în mâinile guvernelor din fiecare țară. În ceea ce privește cooperarea în Uniunea Europeană, țările membre ale UE cu R. Moldova, este una foarte bună și foarte strânsă. Nu cred că există fenomenul despre care vorbiți într-o măsură deosebită.
Reporter: Referitor la așa-numita legea anti propagandă din republica Moldova, cât de eficientă vi se pare în contextul unei influențe vizibile a mass-media ruse?
Peter Michalko: Interdicția totală a accesului la informație, nu e standardul european. Am spus eu de mai multe ori și alți colegi de-ai mei europeni, sau Ambasadorul SUA, că accesul liber la sursele de informație trebuie să fie respectat, lăsat liber. Ceea ce este important, și recunoaștem că problema dezinformării sau chiar a propagandei este una foarte grea, trebuie să fie aplicat un sistem credibil de monitorizare și de sancționare în cazul în care chiar are loc dezinformarea sau propagandă cu scopul de a dezinforma opinia publică, propagandă necinstită, neadevărată. Aceste modele există în mai multe țări în UE și poate să fie folosite și în Republica Moldova, într-un mod în care respectă libertățile cetățenești despre care am vorbit – accesul la informație. Sperăm că acesta va fi cazul cu noul Cod al Audiovizualului. Sigură că acea structură desemnată de către stat trebuie să fie activă, sa-și facă lucru în acest domeniu, ca să poată fi siguri cetățenii că ei sunt protejați, dar în același timp au acces la informație de la orice sursă, dacă aceasta este una credibilă, una valabilă și nu aduce aceste momente de dezinformare.
Reporter: Vă mulțumim.