Estimările WWF, care se bazează pe date transmise de institutul de cercetare Imazon din orașul brazilian Belem, au fost publicate duminică, zi în care Brazilia a celebrat „Amazon Day'', o sărbătoare care marchează înființarea provinciei Amazonas, în 1850.

Regiunea amazoniană se confruntă cu cele mai grave niveluri de defrișare și de incendii forestiere din ultimii ani. În plus, zone extinse din Brazilia sunt afectate în prezent de un deficit de apă și de secetă.

„Dacă pierdem pădurea amazoniană, pierdem unul dintre cele mai mari rezervoare de carbon ale acestei planete'', a declarat Dirk Embert, expert pentru America de Sud din partea WWF Germania, referindu-se la punctul critic în care zona se transformă într-o stepă.

Criticii îl acuză pe președintele de dreapta Jair Bolsonaro, în funcție de la 1 ianuarie 2019, de faptul că ar contribui la un context în care fermierii se simt din ce în ce mai încurajați să pună stăpânire pe terenuri în scopuri agricole.

Pădurea Amazoniană se întinde pe teritoriul a nouă țări din America de Sud și acoperă o suprafață la fel de mare ca cea de la Berlin la Bagdad, notează DPA.

Grupuri indigene din America de Sud au insistat în cadrul Congresului Mondial pentru Conservare, organizat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) la Marsilia, că 80% din regiunea amazoniană ar trebui să fie plasată sub incidența unui regim de protejare până în 2025. De asemenea, aceste populații au solicitat să gestioneze chiar ele noile arii protejate.

Studii științifice ale Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) din cadrul Națiunilor Unite au indicat recent că grupurile indigene sunt cei mai buni gardieni ai pădurii în contextul luptei împotriva daunelor aduse mediului și schimbărilor climatice.