Inițiată acum 5 ani, educația de tip incluziv, unde copii cu nevoi speciale învață alături de ceilalți elevi, trebuie continuată și dezvoltată, afirmă specialiștii în domeniu, convocați în cadrul unei conferințe naționale, organizată de Ministerul Educației.

Școala primară din localitatea Mașcăuți a fost prima din raionul Criuleni, în anul 2009,  unde au fost înscriși copii cu dizabilități, dezinstituționalizați din școlile de tip internat din Strășeni și Ialoveni. Astăzi în instituție sunt 19 copii cu necesități speciale care sunt instruiți conform unor planuri individuale de studii și care au arătat că se dezvoltă mai bine fiind înconjurați de copii sănătoși, a subliniat directorul instituției, Larisa Florescu.

„Am avut o fetiță, acum e la liceu, în clasa a 6-a, care era nevorbitoare. Dar faptul că a fost inclusă în colectivul de copii, a făcut-o ca astăzi fetița vorbește și chiar deslușește cuvintele. Acești copii care s-au instruit în baza planurilor educaționale individualizate, cu ajutorul cadrelor de sprijin, au depășit bariera aceasta și sunt copii în rând cu toți copiii, deci nu mai are nevoie să învețe în baza planului, este un copil absolut obișnuit”, a declarat Larisa Florescu.

Beneficiile educației incluzive se observă nu doar în raport cu elevii cu cerințe educaționale speciale, dar și cu întreaga comunitate, arată o cercetare realizată în 20 de școli de către sociologul Ludmila Malcoci.

„Studiul demonstrează că direcția în care noi ne mișcăm este bună. Ponderea persoanelor  cu atitudine pozitivă față de educația incluzivă, în cazul elevilor, părinților și pedagogilor, este mai mare de 2/3 în școlile incluzive. Dar asta nu înseamnă că în toate școlile, pentru că în aceste școli-pilot incluzive a fost depus foarte mult efort. Mai avem foarte mult de lucru la capitolul de instruire a cadrelor didactice, prevenirea discriminării”, a mărturisit Ludmila Malcoci.

În școlile din Republica Moldova sunt învață aproximativ 9000 de copiii cu dizabilități, iar numărul celor înscriși în instituții rezidențiale este în descreștere, a subliniat șefa Direcției de Învățământ preuniversitar a Ministerului Educației, Valentina Chicu.

„Dacă anterior primeau foi de plasament în instituțiile rezidențiale, cel puțin, o sută, două sute, trei sute de copii în an, anul trecut am semnat circa 20 de foi pentru copii, pentru plasarea lor în instituții rezidențiale și doar în situații critice”, a informat Valentina Chicu.

Copiii cu dizabilități integrați în școlile comunitare studiază și sunt apreciați, de obicei, conform unui plan de studiu creat în funcție de capacitățile fiecăruia. Cei care au nevoie, beneficiază de ajutorul unui cadru didactic de sprijin, care îi asistă la lecții și îi ajută la teme. Școlile cu practici incluzive beneficiază de fonduri suplimentare din bugetele raionale, iar în prezent este în proces de elaborare un pachet educațional standard care va include, pe lângă serviciile pe care le oferă școlile elevilor obișnuiți, și servicii speciale pentru cei cu dizabilități.