Date referitoare la cele aproximativ 73.000 de specii au fost publicate în jurnalul științific Proceedings of the National Academy of Sciences și reprezintă rodul muncii a aproape 150 de oameni de știință din mai multe țări.

Potrivit lui Andy Marshall, profesor asociat la Universitatea Sunshine Coast (USC) din Australia, setul global de date ''extrem de incitant'' privind copacii reprezintă o ''piesă semnificativă a puzzle-ului ecologiei și biodiversității''.

''Cu cât datele sunt mai bune, cu atât mai bine putem informa planurile naționale și internaționale în vederea stabilirii priorităților de conservare și a obiectivelor și managementului biodiversității'', a adăugat Marshall, care utilizează aceste date pentru a cerceta analiza cost-beneficiu astfel ca guvernele să stabilească prioritățile în vederea refacerii pădurilor native.

Potrivit Scientific American, autorii studiului au folosit bazele de date Global Forest Biodiversity Initiative și TreeChange pentru a calcula că există circa 64.100 de specii de arbori cunoscute pe planetă - mai multe față de estimările anterioare de aproximativ 60.000. America de Sud are cea mai mare biodiversitate de arbori, cu 43% dintre specii, a constatat echipa, urmată de Eurasia, cu 22%, Africa, cu 16%, America de Nord, cu 15% și Oceania, cu 11%.

Pe lângă acestea, echipa internațională a descoperit aproximativ 9.000 de specii încă neclasificate, care așteaptă acum să fie denumite și descrise științific.

''Această lucrare publicată recunoaște, totodată, că identificarea unor copaci în pustietăți poate fi o muncă foarte grea, începând de la colectarea de materiale precum florile care pot înflori doar pentru scurt timp și sezonier până la procese individuale de identificare ce pot dura ani de zile'', a precizat Marshall, care și-a început cercetările în 1998, desfășurându-și activitatea pe teren în Tanzania și apoi în Australia, înainte de a petrece cinci ani analizând datele.

În Oceania, se estimează că s-ar afla circa 6.700 de specii cunoscute de arbori și 1.500 de specii necunoscute anterior, pădurile tropicale și subtropicale din nord-estul Australiei și insulele Pacificului fiind un ''punct fierbinte'' pentru astfel de descoperiri, în opinia cercetătorilor.

Conducătorul proiectului, Roberto Cazzolla Gatti de la Universitatea Purdue din Statele Unite, a declarat că aceste descoperiri au evidențiat ''vulnerabilitatea biodiversității globale a pădurilor la schimbările antropice asociate exploatării terenurilor și climatice, ce amenință în mod disproporționat speciile rare și bogăția globală a copacilor''.