Noua lege a fost adoptată cu 552 voturi pentru, 44 împotrivă și 43 abțineri.

Această reglementare are drept obiectiv lupta împotriva schimbării climatice și protejarea biodiversității, transmite Agerpres.

Importarea în UE a unor produse derivate din vite, cacao, cafea, ulei de palmier, soia, lemn, cauciuc, cărbune din lemn și hârtie imprimată va fi interzisă dacă aceste produse provin de pe terenuri defrișate.

Nu se vor interzice importurile din anumite țări sau de anumite mărfuri, dar companiile vor putea vinde produse în Uniune doar dacă furnizorul lor a emis o așa numită "declarație de diligență" care să ateste că produsul nu provine de pe terenuri defrișate și nu a condus la degradarea pădurilor, inclusiv a pădurilor primare de neînlocuit, după 31 decembrie 2020, precizează comunicatul de presă.

Parlamentul European solicită și ca aceste companii să fie obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislația aplicabilă în țara de producție, inclusiv legislația privind drepturile omului, și că au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate.

Parlamentul a reușit inclusiv să extindă definiția conceptului de "degradare a pădurilor", care include conversia pădurilor primare sau a pădurilor regenerabile natural în păduri de plantație sau în alte suprafețe împădurite.

Aflată la originea a 16% din defrișarea mondială prin intermediul importurilor sale (majoritatea de soia și de ulei de palmier, conform cifrelor din 2017), UE este al doilea distrugător forestier după China, potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF), precizează AFP.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai întinsă decât UE, au fost convertite din păduri în terenuri agricole între 1990 și 2020. Consumul UE reprezintă aproximativ 10% din defrișările globale, iar uleiul de palmier și soia reprezintă mai mult de două treimi din total.

Aceasta este "prima lege din lume ce va pune capăt defrișării importate", a salutat eurodeputatul Pascal Canfin (Renew), în timpul unor dezbateri care au avut loc luni seara în Parlamentul European.

"Toate sondajele de opinie arată că europenii nu vor să contribuie la defrișare, însă ei nu aveau posibilitatea de a ști, atunci când beau o ceașcă de cafea dimineața sau o ceașcă de ciocolată că, de fapt, ei sunt complici ai defrișării importate", a spus eurodeputatul.

Greenpeace a nuanțat anvergura textului legislativ, apreciind că acesta este "doar un prim pas". Pentru organizația nonguvernamentală, această reglementare prezintă "breșe", de exemplu prin excluderea unor ecosisteme precum savana și omițând să vizeze băncile europene care finanțează proiecte distrugătoare de păduri.

Eurodeputata Marie Toussaint (Verzi) a estimat luni în Parlamentul European că noua lege este un "imens pas înainte pentru pădurile lumii, climă, biodiversitate, dar și pentru drepturile omului și reglementarea unei economii devenită nebunească".

Totodată, ea a apreciat drept "indispensabil ca acest text să fie extins, pentru a avea un impact asupra ecosistemele fragile cum sunt mangrovele, a include alte produse precum porumbul sau a integra actorii care finanțează numeroase proiecte ce duc la defrișare".

În timpul dezbaterilor, raportorul Christophe Hansen (PPE, dreapta), a recunoscut că textul "nu este perfect", explicând că acesta este motivul pentru care sunt prevăzute trei revizuiri: după un an, doi ani și cinci ani. "Perfecțiunea este lăsată pentru mai târziu", a spus el.

Comisia Europeană va clasifica țările sau regiuni ale acestor țări în funcție de criteriile de risc (scăzut, standard sau ridicat), pe baza unei evaluări obiective și transparente, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului. Produsele care provin din țări cu risc scăzut vor beneficia de o procedură simplificată în materie de diligență. Operatorii vor fi verificați într-o proporție care depinde de nivelul de risc al țării: 9% pentru țările cu risc ridicat, 3% pentru cele cu risc standard și 1% pentru cele cu risc scăzut.

Autoritățile competente ale Uniunii vor avea acces la informații relevante furnizate de companii, cum ar fi coordonate de geolocație, și vor face verificări cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizelor de ADN pentru a verifica de unde provin produsele.

Penalizările pentru nerespectarea normelor vor fi proporționale și disuasive, iar amenda maximă va trebui să fie de cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală realizată în Uniunea Europeană de operatorul sau comerciantul care încalcă normele.

Textul trebuie să fie acum aprobat oficial de către Consiliul UE. El va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare după alte 20 de zile.

În octombrie 2020, PE și-a invocat prerogativa menționată în tratat pentru a cere Comisiei să propună un act legislativ care să oprească defrișările provocate de Uniunea Europeană la nivel mondial. Pe 6 decembrie 2022, Parlamentul a încheiat un acord cu țările Uniunii pe marginea noului act legislativ.