„În justiție, ca și în alte domenii, lucrurile sunt foarte grave. Însă nicio schimbare reală nu poate avea loc fără eliberarea justiției de controlul politic, deoarece oamenilor trebuie să li se facă dreptate, iar cei care comit abuzuri trebuie sancționați în mod obiectiv, indiferent de statut și funcție… Expedierea dosarului Șor la Curtea de Apel Chișinău a întârziat cu peste 150 de zile: în timp ce termenul-limită era 7 august 2017, acesta a fost expediat abia la 12 ianuarie 2018. Potrivit legii, anume judecătorul este cel care trebuia să asigure transmiterea în termen a dosarului în instanța de apel. Conform sesizării, judecătorului i se impută săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.g) din Legea nr.178 din 25 iulie 2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor – „încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură […]”, precum și celei conținute la art.4 alin.(1) lit.i) din același act legislativ – „încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției”.

Motivul formal al tergiversării este că nu s-a reușit traducerea sentinței în limba rusă. În realitate, tergiversarea s-a făcut cu scopul de a amâna cât mai mult condamnarea definitivă a lui Șor, beneficiarul principal al „furtului miliardului” conform celor două rapoarte ale companiei Kroll. Întrucât tergiversarea este una intenționată și urmărește un scop concret, în sesizare s-a solicitat aplicarea față de judecătorul Andrei Niculcea a celei mai aspre sancțiuni disciplinare”, susține Maia Sandu, citată de Ziarul de Gardă.

Amintim că la 21 iunie 2017, Ilan Șor, controversatul businessman, primar al orașului Orhei și lider al partidului care-i poartă numele a fost condamnat de magistratul Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivă. Ilan Șor se află în libertate, fiind sub control judiciar, chiar dacă numele său figurează în ambele rapoarte Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară.