În rezoluție, care nu are caracter coercitiv, eurodeputații ''subliniază că trebuie făcut totul pentru a exclude orice risc, real sau presupus, de a compromite ancheta și subliniază printre altele că acest risc persistă atât timp cât prim-ministrul rămâne în funcție''.

Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija.

Ultimele evoluții din anchetă au provocat un seism pe scena politică malteză, ducând la demisiile mai multor demnitari și la anunțul premierului socialist Joseph Muscat că va demisiona după data de 12 ianuarie.

Adoptată cu 581 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 83 de abțineri, rezoluția intervine după o misiune în Malta, efectuată la începutul lunii decembrie de șapte europarlamentari, care și-au exprimat deja îngrijorarea față de independența anchetei.

Rezoluția deplânge faptul că ''evoluția situației din Malta în ultimii ani a antrenat amenințări grave și persistente pentru statul de drept, democrație și drepturile fundamentale, printre care libertatea presei și independența poliției și a justiției''.

De asemenea, Parlamentul European cere guvernului maltez să pună capăt programelor sale de ''vânzare a cetățeniei'', destinate non-europenilor.

Eurodeputații salută viitoarea creare a unui premiu european anual Daphne Caruana Galizia pentru a recompensa jurnalismul de investigație, distincție ale cărei detalii urmează să fie stabilite.

Joseph Muscat nu este direct implicat în anchetă, dar el a anunțat că va demisiona la jumătatea lunii ianuarie 2020, după ce formațiunea sa politică, Partidul Laburist, își va alege un nou lider. Fostul șef de cabinet al lui Muscat, Keith Schembri, se află printre cei implicați sau care aveau cunoștință despre asasinat.

Omul de afaceri Yorgen Fenech, despre care un martor a declarat în fața judecătorilor că este cel care a dat ordinul de ucidere a jurnalistei Daphne Caruana Galizia, a fost arestat la 20 noiembrie. În urmă cu zece zile, el a fost pus sub acuzare pentru complicitate la asasinarea jurnalistei și a pledat nevinovat. Fenech l-a indicat pe Keith Schembri ca fiind adevăratul ''creier'' din spatele asasinatului, dar a solicitat imunitate juridică pentru a oferi probe, cererea sa fiind respinsă. Schembri, care a demisionat și se află sub anchetă, a respins toate acuzațiile.

Pe blogul său, intitulat Running Commentary, Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni și alți oficiali maltezi de fapte de corupție, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuși premierul maltez Joseph Muscat a devenit ținta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume a apărut în scandalul Panama Papers, Egrant Inc., era deținută de soția premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele președintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înființate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului Panama Papers.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicații din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparținând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalități. Documentele, regrupate sub denumirea de Panama Papers, au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama. Ele atestă că mai mult de 214.000 de entități offshore au fost implicate în operațiuni financiare în peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume.

Sursa:Agerpres