„Considerăm Nord Stream 2 un proiect geopolitic orientat spre extinderea influenței Rusiei asupra Europei prin dominarea pieței energiei”, a afirmat senatorul democrat Bob Menendez într-o declarație comună cu omologii din Estonia, Republica Cehă, Irlanda, Letonia, Polonia, Ucraina, Marea Britanie și Lituania.

SUA și Germania au ajuns la un acord pentru a-și rezolva disputa mai veche privind gazoductul Nord Stream 2, inclusiv cu promisiunea Berlinului de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova amenință securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa, se arată într-o declarație comună emisă miercuri, 21 iulie.

În context, Comisia Europeană a declarat că gazoductul Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania „nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat între SUA și Germania.

De asemenea, Comisia a salutat angajamentul Germaniei de a aplica „spiritul și litera legilor UE privind energia”, în contextul eforturilor UE de a obține o mai mare independență energetică față de Rusia.

În luna mai, Statele Unite au suspendat sancțiunile impuse asupra Nord Stream 2 AG, companie care gestionează proiectul și o filială a gigantului rus Gazprom cu sediul în Elveția, și a CEO-ului său, germanul Matthias Warnig. Această scutire, motivată de interesele naționale ale SUA, care încearcă să evite deteriorarea mai mare a relațiilor cu partenerii europeni, a acordat Berlinului și Washingtonului încă trei luni pentru a ajunge la un acord cu privire la Nord Stream 2.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiție de 11 miliarde de dolari, finanțată jumătate de Gazprom și jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper și Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacității de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale rusești va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.