Vitalie Cojocari constată că a fost o campanie electorală foarte intensă, iar printre marile teme abordate de candidați s-au numărat anularea turului întâi al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, precum și viitorul european al României. El a făcut o comparație cu alegerile din R. Moldova, care, în mare parte, sunt cu tentă geopolitică, iar votanții se împart între opțiunea pro-estică și cea pro-occidentală. Subliniind importanța alegerilor din România pentru R. Moldova și pentru parcursul ei european, jurnalistul  spune că în momentul în care cetățenii moldoveni, care au și cetățenie română, își doresc cu adevărat ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană, ar trebui să se gândească foarte, foarte mult pe cine votează și în alegerile din România, pentru că e foarte important să ne dăm seama că, dacă România rămâne ancorată puternic în ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, NATO și așa mai departe, și există dialoguri foarte clare cu liderii europeni, atunci aceste dialoguri vor fi aplicate și în procesul de aderare al Republicii Moldova”.

La 28 aprilie 2025 s-au împlinit 11 ani de când a intrat în vigoare regimul liberalizat de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Această decizie a reprezentat prima deschidere reală a Uniunii Europene față de Republica Moldova, prin care Bruxellesul a sporit în societatea moldovenească sentimentul că integrarea europeană a Chișinăului este posibilă în viitor, scrie în editorialul „Regimul liberalizat de vize și dimensiunea europeană a relației Chișinău-București”, pentru Veridica, analistul politic Ion Tăbârță.

La împlinirea a 11 ani de la abolirea regimului de vize cu țările UE, numărul cetățenilor moldoveni care au beneficiat de posibilitate a circula liber în Uniunea Europeană a atins cote impresionante. Potrivit datelor publicate de Ministerul Afacerilor Externe, în acești 11 ani, peste 2,6 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în spațiul comunitar de peste 18 milioane de ori, numărul total de traversări a frontierei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană depășind 36 de milioane.

Iar cursul european al Republicii Moldova trece prin România, aliatul natural și feresc al Republicii Moldova în realizarea acestui obiectiv, reieșind din afinitățile de ordin identitar-lingvistic și istoric între cele două state, mai scrie editorialistul Ion Tăbârță.

Dacă până în anul 2009 relațiile moldo-române s-au evidențiat prin caracterul lor special, fundamentat de identitatea lingvistică, istoria și cultura comună, începând cu anul 2010, dar mai ales după ce Republica Moldova a devenit stat candidat, cooperarea bilaterală între Chișinău și București a obținut și o dimensiune europeană, concluzionează analistul Ion Tăbârță în editorialul său de pe Veridica.md.

În fiecare an, pe 9 mai, Republica Moldova se transformă într-o scenă unde trecutul, prezentul și propaganda se combină într-un spectacol de loialitate simulată. Oficial, este Ziua Victoriei în Al Doilea Război Mondial. Neoficial, este testul anual al capacității forțelor pro-ruse de a menține controlul asupra unei memorii colective fragile și tot mai deconectate de realitate,  scrie în editorialul pentru agenția de presă IPN-  „МАЙslenița sau ceremonia uitării organizate”, expertul Andrei Curăraru.

În 2025, în toată Moldova au mai rămas puțin peste o duzină de veterani reali ai celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea imobilizați, incapabili să participe fizic la vreun marș. Și totuși, în fiecare 9 mai, mii de persoane, care nu au văzut niciodată un front militar, îmbracă uniforme sovietice, agită decorații cumpărate online și își asumă rolul de „urmași ai învingătorilor”. Procesiunea seamănă din ce în ce mai mult cu un carnaval folcloric decât cu o comemorare. Spiritul solemn al memoriei a fost înlocuit cu teatralitatea unei pseudo-Maslinițe, în care costumul e mai important decât adevărul, scrie editorialistul.

În acest decor artificial, se evită cu o grijă suspectă orice referire la războiul real care se desfășoară la câteva sute de kilometri distanță — invazia brutală a Ucrainei de către Federația Rusă. În timp ce veteranii falși mărșăluiesc pe bulevardele moldovenești, Rusia bombardează orașe europene, distruge școli și spitale și subminează însăși arhitectura de securitate a continentului. 9 mai în Moldova devine astfel o suspendare colectivă a realității, o ceremonie a uitării organizate.

Blocajele determinate de Rusia la adresa proiectelor de încetare a focului și de pace în Ucraina au dat naștere la o schimbare bruscă de abordare de către administrația Trump, odată cu semnarea acordului privind investițiile în mineralele ucrainene notează în editorialul de pe Deschide.md - „America lui Trump l-a luat la ochi pe Putin” - expertul din România, Iulian Chifu.

Astfel, Statele Unite condamnă din nou războiul de agresiune al Rusiei și au redeschis poarta furnizărilor de armament defensiv către Ucraina. În plus, o legislație variantă și extrem de dură introduce sancțiuni și taxe de 500% oricui cumpără materii prime, petrol și gaze din Rusia dacă Putin blochează acordul de pace, sancționând drastic personalități și companii din Rusia precum și afacerile Rusiei cu terți, prin cele mai dure sancțiuni directe și sancțiuni secundare gândite vreodată împotriva unui stat.